Recomandare de carte: Thomas Pott, „Reforma liturgică bizantină”

de | iul. 6, 2020 | Cărți vechi și noi

În colecția „Liturgica” a editurii Renașterea, inițiată și coordonată de Cezar Login, a apărut, în traducerea sa, cartea benedictinului Thomas Pott, „Reforma liturgică bizantină”.

„O carte provocatoare, prin titlul ei, şi mult lămuritoare, prin conţinutul ei. Lucrarea ne arată că evoluţia spontană a cultului divin, marcată uneori de evoluţia intenţionată, indiferent cum vrem să o numim pe aceasta din urmă, a conservat şi a aprofundat mereu unul dintre scopurile esenţiale ale cultului divin, acela de a ne oferi experienţa deplină a vieţii în Hristos. Nădăjduind că toţi aceia care o vor lectura vor dobândi, nu doar mai multă cunoştinţă, ci şi mai mult folos duhovnicesc” (Pr. Prof. Viorel SAVA).

Thomas POTT s-a născut în Olanda, la Hilversun. La vârsta de douăzeci de ani s-a alăturat obştii Mănăstirii Benedictine de la Chevetogne (Belgia). A studiat la Universitatea Catolică din Leuven, la Institutul de Studii Teologice din Bruxelles şi la Institutul Pontifical Oriental, unde a obţinut şi titlul de doctor în Ştiinţe Eclesiale Orientale cu teza Reforma liturgică bizantină, sub conducerea părintelui Robert Taft. Cariera didactică a părintelui Thomas Pott se desfăşoară la Roma, unde predă la Institutul Pontifical Oriental şi la Ateneul Pontifical Sant’Anselmo. Este membru în Comisia mixtă internaţională de dialog teologic între Biserica Catolică şi Biserica Ortodoxă. În anul 2018, a fost ales vicepreşedinte al Societăţii de Liturgică Orientală. De asemenea, este membru în comitetul de organizare şi participant constant la Săptămâna de Studii Liturgice de la Institutul de Teologie Ortodoxă „Sfântul Serghie” din Paris. Sub semnătura sa au apărut numeroase studii în domeniul teologiei liturgice.

„Lucrarea este mult mai mult decât un simplu studiu istoric; este o reflecţie istoriografică şi o reinterpretare. Cu alte cuvinte, este o „istorie revizionistă”, care corespunde necesităţii unei noi istoriografii a liturghiei, ca fenomen înrădăcinat într-un mediu socio-cultural fără de care nu poate fi înţeleasă ca liturghie ‒ ca lucrare îndeplinită de oameni reali” (Robert F. TAFT, S. J.).

Ultimele articole

Mai multe din Cărți vechi și noi
Cartea şoaptelor, poveştile unor oameni tăcuţi

Cartea şoaptelor, poveştile unor oameni tăcuţi

  Oameni pentru care istoria să conteze mai mult decât pentru armeni n-am întâlnit, la fel cum nu am întâlnit pe alţii care să nu distingă între istoria seculară şi istoria Bisericii lor, instituţia care timp de veacuri a suplinit statul, fiind elementul de...

Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Isaac Sirul

Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Isaac Sirul

La Editura Renașterea a apărut în anul 2013, în colecția Monografii, lucrarea domnului Valentin (în prezent pr. Benedict) Vesa, intitulată Cunoasterea lui Dumnezeu la Sfântul Isaac Sirul. Având un subtitlu teologic sugestiv, Itinerarul spiritual de la „dreptatea...

Părinţii Bisericii între teologie şi cultură

Părinţii Bisericii între teologie şi cultură

Cu prilejul aniversării unui sfert de veac de la reînfiinţarea revistei Renaşterea, organul oficial al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, reprezentanţii editurii omonime au hotărât antologizarea unora dintre cele mai interesante studii şi...

„Ortodoxia în Occident. 10 convertiri”. O carte care luminează

„Ortodoxia în Occident. 10 convertiri”. O carte care luminează

„Teama mea este că în Ortodoxie apare adesea compelxul de inferioritate. Ni se pare că trebuie să obţinem un fel de bogăţie vestică, sau distincţii academice (cei cărora li se dau distincţii academice în şcolile ortodoxe, uneori sunt oamnei care se opun Bisericii). Sunt suprins să văd că în România sau în alte ţări ortodoxe, ortodocşii par a nu vedea tezaurul pe care-l au. Din punctul meu de vedere România este bogată. Teama mea este că dorinţa de a fi în Uniunea Europeană, dorinţa de a deveni tot mai vestici, dorinţa de a o lua pe calea umanismului (care în realitate este hedonism) românii ar putea sărăci spiritual. Chiar spiritul care ne face atât de bogaţi, ar putea fi pierdut în căutarea altor tipuri de bogăţie”

Duhul a suflat în pustie

Duhul a suflat în pustie

  După ce în anul 2012 Daniel Lemeni a publicat volumul Tradiția paternității duhovnicești în spiritualitatea creștină răsăriteană. Un studiu asupra îndrumării spirituale în Antichitatea creștină târzie (Ed. Reîntregirea, Alba-Iulia), doi ani mai târziu revine cu...