„Lucrarea dr. Paul Ersilian Roșca tratează tema relațiilor dintre Biserica Ortodoxă din România Mare și Casa Regală după Unire până la abdicarea din 30 decembrie 1947. Astfel, avem în față o problematică generoasă, dar și actuală în spațiul istoriografic românesc contemporan, iar autorul merită depline felicitări pentru contribuția adusă la cunoașterea celor aproape trei decenii din devenirea contemporană a țării noastre. Trebuie să remarcăm cu satisfacție orizontul metodologic al autorului care, dincolo de pregătirea teologică, are și o solidă pregătire istorică. De aceea nu este de mirare că regăsim pagini scrise cu un profesionalism desăvârșit, în care se compară informații din mai multe surse, care sunt supuse unei analize critice, fiind emise ipoteze noi. Domnul dr. Paul Ersilian Roșca explică și descrie momente controversate și complicate din istoria contemporană a României (modul persuasiv de acțiune al regelui Carol al II-lea pentru alăturarea patriarhului Miron Cristea la politica sa autoritară și antisemită, refuzul patriarhului Nicodim Munteanu de a-i grația pe mareșalul Ion Antonescu și ceilalți condamnați la moarte de către comuniști în 1946 ș.a). Aparatul critic este unul foarte riguros, întocmit uneori până la limita suprasaturării fiindcă autorul a citit aproape tot ce este relevant pentru perioada istorică 1918-1947, pentru cele două instituții abordate și chiar și pentru cadrul internațional. Imensa cantitate de informație inedită, obținută în urma investigării arhivelor diplomatice, ale Casei Regale, a altor fonduri arhivistice centrale etc. fundamentează prezenta carte și conferă greutate demersului restitutiv” (Prof. univ. dr. Ioan Bolovan, Membru Corespondent al Academiei Române)