Miile de tineri prezenți în aceste zile la Cluj-Napoca au posibilitatea de a se familiariza cu lumea satului românesc. Ei pot admira și cumpăra obiecte populare autentice din zona Clujului, dar și din țară. De asemenea, pot cunoaște meșteșugurile tradiționale, așa cum se practică ele de sute de ani. Totul în cadrul unui târg al meșterilor populari ce se desfășoară în Piața Unirii.

La peste 50 de standuri sunt expuse vase de lut, costume populare, icoane pe lemn și pe sticlă, dulcețuri, războaie de țesut și case tradiționale românești, în miniatură.

„Am încercat să aducem cât mai multe produse tradiționale și sper că acești tineri veniți din țară și din Europa aprecieze ceea ce noi am expus. Asta și pentru că meșterii noștri, cei mai mulți sunt tineri”, a declarat președintele Asociației Meșterilor Populari, Viorica Ciobanu.
Totodată meșterii le arătă doritorilor cum se face o oală din lut, cum se pictează icoanele și multe alte meșteșuguri.

Oamenii sunt foarte fascinați în momentul în care te văd lucrând

La standul lui Sorin Bucur s-au înghesuit în principal străinii. A venit cu tot atelierul lui, adică roata olarului, astfel că oamenii au fost foarte dornici să vadă cum se fabrică o oală de lut sau celelalte obiecte expuse.
„Oamenii sunt foarte fascinați în momentul în care te văd lucrând, este ceva deosebit pentru ei și cumpără cu drag un lucru autentic, făcut de un meșter”, spune Sorin în timp ce modelează o vază.

Curioșii au întors pe toate fețele și fluierele tradiționale din lut, în formă de păsări. „Eu le țin minte de când eram copil pentru că erau singurele jucării autentice din târgurile românești. Acest fluier este o pasăre în care înăuntru are apă. În momentul în care sufli se produce un sunet, iar apa modelează sunetul”, explică Sorin Bucur celor ce stau roată pe lângă el.

Sunt un om care dorește să păstreze tradiția

Georgeta Schimbiski lucrează de zor să termine o căsuță tradițională în miniatură. „Trebuie doar să mai aplic un strat de lac și căsuța, ce amintește de cea a bunicilor este gata”, îmi spune în timp ce mânuiește pensula fără să mă privească. „Sunt un om care dorește să păstreze tradiția și care să se întoarcă la rădăcini și de aceea am început să realizez astfel de obiecte. Cele mai mici se vând la 60 de lei”, afirmă în timp ce termină de lăcuit acoperișul.

„Sunt foarte frumoase și mă gândesc să cumpăr o căsuță pentru ca să-mi amintească întotdeauna de locul unde m-am născut”,spune unul dintre vizitatorii târgului.

Dulcețuri de Băișoara, ca la mama acasă

M-am oprit la un alt stand unde pe masă stau îngrămădite borcane mici și mari, pline cu dulcețuri din flori și fructe de pădure. „Dulcețurile sunt făcute doar de mine, așa cum ne dorim cu toții să mâncăm ecologic, ca la mama acasă”, îm spune cu un zâmbet larg doamna Aurora Gârbovan ce a venit din Băișoara, județul Cluj. Nu se îmbogățește din vânzarea dulcețurilor dar e bucuroasă că munca ei este apreciată. „Nu o să fac niciodată avere din asta dar sunt bucuroasă dacă am asigurată ziua de mâine”.

Doamna Aurora e puțin mâhnită că oamenii, deși spun că doresc să consume produse ecologice, nu prea se înghesuie la standurile cu produse tradiționale. „Toată lumea vrea să mănânce sănătos, toată lumea vrea să mănânce produse tradiționale însă merge în marile magazine și nu cumpără întotdeauna de la cei care cu trudă le obțin. Dacă am avea mai multă dragoste față de poporul nostru, față de ortodoxie și de tradiții, ne-ar fi mult mai bine”.

Icoanele pe sticlă și războaie de țesut în miniatură

Icoanele pe sticlă sunt expuse la mai multe standuri. Fie că sunt realizate după izvoade ce respectă stilul școlii de la Nicula sau din alte zone ale Transilvaniei, toate au atras privirile tinerilor sau a turiștilor ce s-au plimbat prin Piața Unirii. Ioana Rusu vine icoane pe sticlă dar și cruci din lemn, cu motive florale. „Icoanele au diferite prețuri, de la 50 lei până la 100 iar crucile de la 15 lei. Am ales să aduc icoane pe sticlă și cruci din lemn pentru că acestea nu sunt atât de costisitoare cum sunt icoanele pe lemn. Astfel cei care ne vizitează își pot permite să-și ia câte o amintire din locul pe care l-au vizitat, iată icoane reprezentative pentru județul nostru”.

Războaie de țesut, vârtenlițe și urzoaie, mai mici sau mai mari, stau grămadă pe masa unde Ștefan Țucudeanu explică vizitatorilor drumul cânepii, de la cules și tors până ce devine pânză. Este foarte vesel și spune că ar vrea ca tinerii să știe cum trăiau oamenii mai demult la țară. De aceea a început să facă aceste obiecte în miniatură, dar funcționabile: „Ar fi păcat să se piardă, măcar să se știe cum erau folosite. Nu-i pun eu pe tineri la muncă dar măcar să vadă cum munceau bunicii lor și cât trudeau până își făceau hainele sau alte lucruri din casă. Sunt mulți care le cumpără pentru a deveni piese de muzeu în casa lor”.

Târgul din Piața Unirii va fi deschis până luni, 7 septembrie și este organizat de Asociația Meșterilor Populari, în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj și Arhiepiscopia Clujului și cu sprijinul Primăriei Cluj-Napoca.