Un grup de copii de la Cercul de pictură a Parohiei Ortodoxe Române „Nașterea Domnului” din Cluj-Napoca, unde paroh este părintele Nicolae Buda, au vizitat vineri, 9 iunie 2017, Muzeul Mitropoliei Clujului, situat la demisolul Catedralei Mitropolitane.
Ceasul de lucru migălos dedicat pictării icoanelor pe sticlă care era alocat, în mod obișnuit, de acești micuți iconari în fiecare vineri, în sala de la demisolul bisericii, s-a transformat într-o lecție interesantă și educativă, chiar în locul care adăpostește un tezaur veritabil de artă veche bisericească românească.
La inițiativa părintelui Nicolee Buda, însoțiți de părintele Ciprian Taloș și de câteva dintre coordonatoarele cercului, copiii au fost întâmpinați de maica Gabriela, director al muzeului, care i-a condus cu măiestrie de ghid prin sălile muzeului, dezvăluindu-le istoria neamului nostru, împletită frumos cu cea a Mitropoliei Vadului, Feleacului și Clujului. Din spusele maicii, aflăm că nu întâmplător Ștefan cel Mare veghează din mijlocul sălii mari de la intrare; apărător al pământului străbun, dar și al credinței strămoșești este întemeietorul acestei eparhiei prin ridicarea la Vad și la Feleac a două mănăstiri cu biserici frumoase în stil moldovenesc pe proprietățile pe care le primește de la Matei Corvin, eparhie care poartă azi numele ctitoriilor sale. La loc de cinste, lângă ctitor, stau ierarhii care au condus cu cinste și dragoste, începând din 1918, această eparhie reînființată : episcopii Nicolae Ivan, în timpul căruia s-a edificat catedala (1923-1933), urmat de Nicolae Colan, apoi de Teofil Herineanu și Bartolomeu Anania, care a ridicat eparhia la rang de mitropolie și a avut inițiativa de a reorganiza acest muzeu de artă religioasă.
Intrăm în tăcere în cripta luminoasă, cu mozaicuri delicate unde odihnesc în pace episcopii Nicolae Ivan, Teofil Herineanu și Bartolomeu Anania. Flori proaspete îmbracă locul de veci, buchete aduse cele mai multe de tineri, unii cunoscându-l doar din cărțile sale.
Ascultăm cu atenție istoria icoanelor pictate de Luca de la Iclod și pășim cu aceeași emoție în sălile care adăpostesc vechi icoane pictate pe lemn şi sticlă, obiecte de cult, manuscrise şi carte veche românescă, obiecte şi documente legate de istoria Eparhiei Clujului. Ne închinăm apoi, pe rând și spunem o rugăciune la icoana Maicii Domnului, soră cu cea de la Nicula și de la Mănăstirea Strâmba.
Ne despărțim cu greu de acest loc binecuvântat, unde am învățat că acolo unde este Hristos este credință, nădejde, iubire, frumos și ordine și toate acestea le regăsim din plin aici, dar trebuie să le sădim și în sufletele noastre pentru a le transmite vii și acestor copii.
Liniștea din acest spațiu tăcut a coborât și în inimile noastre și am plecat, cu promisiunea pe care i-am făcut-o Maicii Gabriela de a reveni, poate și cu o mică expoziție de icoane realizate de copii și prezentată într-una din joile culturale care se organizează aici, a transmis pentru radio Renașterea reprezentantul parohiei, Marilena Asănică.
