Pelerinajul grupului de tineret al parohiei „Adormirea Maicii Domnului” a avut loc ceva mai repede anul acesta, pentru a primi un avânt duhovicesc, înainte de începerea activitățiilor și a anului universitar. Grupul de tineri a fost însoțiț și de acestă dată de adolescenții parohiei și de Părintele Dan, împreună cu doamna preoteasă, care ne poartă de grijă încă din anul 2011.

Într-o după-masă însorită de vineri, ne-am îndreptat pașii grăbiți, unii de la muncă, alții de la școală, spre locul de întalnire, parcarea de lângă hypermarket-ul Kaufland, din catierul Mănăștur. Tineri și adolescenți bucuroși, nerăbdători, cu zâmbetul pe buze și cu bagajele în spate așteptau cu nerăbdare să ajungă autocarul, pentru a porni în pelerinajul nostru.

Lăsând aglomerația și agitația orașului natal în spate, am pornit spre Valea Arieșului, prima oprire fiind la Mănăstirea Lupșa. Zidurile care împrejmuiesc frumosul așezământ monahal, pomii înalți, susurul râului, ciripitul păsărelelor te duc cu gândul la un tărâm al poveștilor în care sufletele celor 38 de călători și-au aflat liniștea.

Soarele a apus încet, încet, iar când am ajuns la Mănăstirea Albac, a doua noastră oprire, noaptea ne învăluise precum o pelerină rece de toamnă. Aici, am intrat, ne-am închinat după care ne-am continuat drumul spre destinația finală a acestei prime zile minunuate.

Ultima oprire avea să fie la Mănăstirea Izbuc, aflată la poalele munțiilor Codru Moma, unde aveam să ne și cazăm pentru a ne reface forțele pentru urmatoarea zi. Ajunși la mănăstire, Părintele Antonie, care ne-a și purtat de grijă pe întreagă noastră ședere, ne-a întâmpinat, ne-a condus spre sala de mese unde am luat cina, iar mai apoi am fost cazați în camerele primitoare ale mănăstirii.

A doua zi, de la ora 7:00 am participat la Sfânta  Liturghie, ne-am închinat la moaștele Sf. Nectarie din Eghina, după care am fost așteptați cu mese îmbelșugate ca nu cumva să plecăm flămânzi la drum.

Am aflat, spre surprinderea noastră, că Mănăstirea Izbuc are hramul „Adormirea Maicii Domnului”, la fel cu al bisericii din care facem parte. Se pare ca nimic nu este intâmplător…

Am plecat de la Mănăstirea Izbuc, admirând la lumina zilei priveliștea și zona minunată în care ne aflam.

Am ajuns la Oradea, orașul reședință de județ, traversat de râul Crișul Repede și am poposit pentru o vreme la Mănăstirea Sfintei Cruci, unde maica Iustina ne-a povestit despre fresca mănăstirii pictată pe exteriorul acesteia. Am aflat lucruri noi si despre simbolurile pe care oamenii simpli le-au folosit la ridicarea vechiului locaș de cult. Am mulțumit frumos maicii Iustina care ne-a fost gazdă si călăuză primitoare și ne-am continuat drumul spre localitatea Bucea, comuna Negreni, jud. Cluj, pentru a ajunge la Mănăstirea Piatra Craiului, mănăstire ce are hramul Sf. Ioan Iacob Hozevitul.

Acolo, părintele stareț Antonie Flore, ne-a primit cu drag, ne-a vorbit despre istoria mănăstirii, ne-a arătat expoziția de covoare țesute manual, după care am fost poftiți la masă.

Ne-am luat rămas-bun de la părintele Antonie, după care am pornit spre ultima noastră oprire înainte de întoarcerea acasă: Mănăstirea Ciucea.

Aici, maica Teodora ne-a vorbit puțin despre istoria mănăstirii, ne-a adăpat gurile însetate cu apă proaspătă de izvor, după care, puțin obosiți, am pornit spre casă.

Pe lângă aceste locuri minunate vizitate, în autocar am avut parte și de momente culturale: rugăciuni citite cu voce tare de tinerii și adoleșcentii prezenți, muzică și voie bună. Am vizionat, pe parcursul acestui pelerinaj, 3 filmulețe despre figuri marcante ale ortodoxiei românești: Pr. Ilie Cleopa, Pr. Gheorghe Calciu si mitropolitul Bartolomeu Anania. La final, pr. Dan ne-a testat cunostințele, dar și atenția, prin diverse întrebări legate de locurile vizitate.

Am ajuns, cu bine, la finalul pelerinajului nostru, am mulțumit domnului șofer pentru că ne-a  transportat in condiții de siguranță. Ne-am luat ramas-bun unii de la alții, după care ne-am îndreptat spre casele noastre, mai bogați sufletește.