În anul 2024, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a emis mai multe hotărâri care au influențat semnificativ viața spirituală și organizatorică a comunităților ortodoxe românești din țară și din diaspora.
Privind în retrospectivă, deciziile Sfântului Sinod au fost luate într-o manieră treptată. Un exemplu poate fi cazul Eparhiei Ortodoxe Române a Marii Britanii, care inițial a fost înființată ca episcopie, însă, ținând cont de nevoile spirituale ale celor peste un milion de români din Regatul Unit, a fost luată decizia ridicării acesteia la rang de Arhiepiscopie.
Hotărârile au fost un ansamblu de acțiuni administrative, spirituale și pastorale, menite să răspundă nevoilor actuale ale credincioșilor români.
Canonizarea a 16 mărturisitori contemporani din acest an reprezintă cel mai extins grup de sfinți din ultimii 30 de ani și marchează recunoașterea oficială a sfințeniei celor care au mărturisit Ortodoxia în închisorile comuniste.
Pe de altă parte, reorganizarea eparhiilor reflectă un răspuns concret la creșterea numărului de români din diaspora și la nevoile lor spirituale, adaptând structurile bisericești la realitățile demografice actuale.
În esență, aceste decizii subliniază efortul de menținere și consolidare a unității de credință și a misiunii Bisericii Ortodoxe Române în contextul contemporan.
Anul Centenar 2025
În contextul în care anul viitor Biserica Ortodoxă Română va împlini 140 de ani de la recunoașterea Autocefaliei (aprilie 1885) și 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie (februarie 1925), Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat decizia ca anul 2025 să fie declarat drept Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea.
Două noi eparhii în diaspora
Având în vedere numărul din ce în ce mai mare al românilor din Regatul Unit și din Europa de Nord, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința de lucru din februarie, a luat decizia înființării Episcopiei Marii Britanii și a Episcopiei Irlandei și Islandei.
Revenind asupra situației românilor din diaspora, Sfântul Sinod a hotărât în luna iulie ridicarea Episcopiei Marii Britanii la rang de Arhiepiscopie, cu titulatura de Arhiepiscopia Marii Britanii și Irlandei de Nord.
De asemenea, după clarificarea acestor aspecte, la finalul lunii octombrie, Sfântul Sinod a ales ierarhii care vor prelua din 2025 administrarea noilor eparhii din Europa Occidentală. Astfel, Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, a fost ales în demnitatea de Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Marii Britanii și Irlandei de Nord. Pe de altă parte, Preasfințitul Părinte Nectarie de Bretania, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale, va prelua Episcopia Ortodoxă Română a Irlandei și Islandei în calitate de întâi episcop eparhiot.
Până la întronizare, cei doi ierarhi poartă titulatura de Arhiepiscop ales al Marii Britanii și Irlandei de Nord, respectiv Episcop ales al Irlandei și Islandei.
Canonizări ale sfinților contemporani
În ședința de lucru din 12 iulie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea a 16 cuvioși și mărturisitori ai Ortodoxiei românești din perioada comunistă, printre care: Sfântul Cuvios Arsenie (Boca) de la Prislop, Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, Sfântul Cuvios Sofian (Boghiu) de la Antim și alții. Prin canonizarea părintelui Sofian Boghiu, Ortodoxia mondială a primit primul sfânt care a trăit până în secolul 21.
Acești sfinți au fost deja incluși în calendarul bisericesc pentru anul 2025. Ca parte a recunoașterii sfințeniei lor, pe lângă documentarea de argumente pertinente și decizia sinodală de canonizare, Biserica va organiza ceremonii la nivel central și local, cunoscute sub denumirea de proclamarea canonizării. În cadrul acestor evenimente, care se vor desfășura întâi la București în luna februarie și apoi în fiecare eparhie, noii mărturisitori vor fi declarați liturgic sfinți, iar credincioșii vor fi familiarizați cu titulatura, icoana, viața și troparul noilor sfinți.
Neutralitate politică
În contextul anului electoral 2024, Biserica Ortodoxă Română a reiterat importanța neutralității politice a clerului, subliniind faptul că Biserica, instituție divino-umană, nu trebuie să se implice în politica partinică.
Pastorația românilor din Ucraina
În încercarea de a susține inițiativele comunităților ortodoxe românești din Ucraina și de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română a luat decizia organizării lor juridice în cadrul unei structuri religioase numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina.
Inițiativa, însă, a fost amânată nejustificat și pe termen neprecizat de autoritățile ucrainene, deși îndeplinește toate condițiile solicitate de legislația în vigoare. Astfel, în ședința de lucru din octombrie, Sfântul Sinod a decis continuarea demersurilor către autoritățile publice centrale din România și Ucraina pentru soluționarea acestei solicitări legitime.
Alte hotărâri
În octombrie 2024, Sfântul Sinod a aprobat înscrierea în Sinaxarul Sinodal a Sfântului Mucenic Lup din Tesalonic, cu data de pomenire în 27 octombrie.
Totodată, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat principalele evenimente propuse pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea Anului Centenar al Patriarhiei Române (2025) și a declarat anul 2026 drept Anul omagial al pastorației familiei creștine” și „Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame) în Patriarhia Română.
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu