„Dacă cineva are o dragoste atât de mare, încât să fie gata să moară pentru frați, în el dragostea este desăvârșită” (Fericitul Augustin, Despre iubirea absolută.
Comentariu la Prima Epistolă a lui Ioan, V, 4)
Am detaliat, în emisiunea precedentă, în cadrul discuțiilor noastre legate de Lucrarea (sau înfăptuirea) tămăduirii prin iubire, și mai precis de Lucrarea iubirii în tămăduirea aproapelui, două teme: Iubirea, factorul unității depline și arvuna noii vieți cu și în Hristos, condusă de Duhul Sfânt, respectiv Lucrarea iubirii în tămăduirea celuilalt. Astăzi ne-am aplecat asupra rezultatelor unui chestionar aplicat tinerilor în legătură cu lucrarea tămăduitoare a iubirii (prima parte).
În perioada 24 aprilie – 7 mai 2014 a fost aplicat unor elevi ai claselor IX-XII din Târgu Mureş un chestionar în legătură cu lucrarea tămăduitoare a iubirii. Intenţia noastră a fost aceea de a surprinde aspecte legate de experienţa iubirii și a diverselor forme pe care aceasta le îmbracă, atât în ceea ce-i priveşte pe tineri, cât şi mediul lor familial, colegial sau cercul de prieteni care le formează anturajul, scopul vieții, problema iertării celuilalt, precum și a stărilor, bolilor fizico-psihice sau sufletești care pot fi tămăduite prin iubire; s-a încercat o evidențiere a rolului pe care îl are iubirea în formarea/tămăduirea persoanei. Aplicarea acestui test s-a făcut în condiţiile constatării în activitatea de consiliere şcolară a înmulţirii problemelor legate de relaţiile defectuoase cu prietenii și părinţii (o alienare a relației cu celălalt…), tulburări psihice cauzate, deseori, de lipsa de afecțiune, conflicte (experierea urii ca lipsă a iubirii), băutură, droguri etc., adică tot ceea ce defineşte o stare de dezechilibru, lipsită de iubire, și, deci, maladivă. Fără a avea pretenţia unui studiu clinic, prin aplicarea acestui chestionar încercăm să reliefăm, la o scară redusă, rolul deosebit pe care îl joacă iubirea în viața tinerilor, în contextul unei lumi din ce în ce mai egoiste, egocentriste, egolatre și străine…
Numărul tinerilor intervievaţi a fost de 100, eşantionul de vârstă fiind cuprins între 15 şi 18 ani (62 elevi din ciclul inferior al liceului – clasele a IX-a şi a X-a; 38 elevi din ciclul superior al liceului – clasele a XI-a şi a XII-a), 61% din cei intervievaţi fiind fete, iar 39% băieţi. Chestionarul este structurat în șase categorii (itemi cu alegere multiplă, întrebări, unele având mai multe subcategorii), alături de cerinţe privind identificarea vârstei şi sexului. În general, elevii au avut posibilitatea de a opta pentru răspunsuri multiple sau precizări subiective, fapt ce a îngreunat contabilizarea datelor și interpretarea lor. Pentru a obţine rezultate neafectate de anumite deformări de ordin subiectiv, elevilor li s-a oferit posibilitatea de a nu-şi trece numele pe test, rămânând astfel în anonimat.
