Roald Amundsen – primul om care a ajuns la Polul Sud

Explorator norvegian al zonelor polare. A fost primul om care a ajuns la Polul Sud (în 1911). De asemenea, a fost primul navigator care a reușit să traverseze Pasajul de nord-vest. Astăzi vom vorbi despre Roald Amundsen.

S-a născut într-o familie norvegiană de căpitani și proprietari de vase. El a fost al patrulea copil al armatorului de nave Jens Amundsen și al soției sale, Hanna Gustava Sahlquist. Deja din copilărie, Roald era interesat de știrile referitoare la expedițiile polare din acea perioadă, fiind captivat mai ales de povestirile de călătorie ale cercetătorului polar britanic John Franklin (1786 – 1847), care murise încercând să descopere „pasajul maritim de nord”, care trecea prin Oceanul Arctic (arhipelagul canadian) și lega Atlanticul de Nord cu Pacificul. Datorită interesului său deosebit pentru călătoriile polare, Roald Amundsen a neglijat oarecum studiile pe care le urma la gimnaziul „Otto Andersen“.

El a fost profund inspirat de expediția pierdută a căpitanului Sir Franklin în 1845 și de traversarea explozorului Fridtjof Nansen în Groenlanda în 1888. În urma inimii sale, s-a alăturat expediției antarctice belgiene condusă de Adrien de Gerlache în 1899; aceasta a devenit prima expediție la Antarctica în timpul iernilor.

În 1903, a condus prima expediție de a traversa cu succes Pasajul Canada de Nord-Vest între oceanele Atlantic și Pacific, o rută trecătoare între continentul nord-canadian și insulele arctice ale Canadei. Expediția dificilă a durat trei ani pentru a se finaliza și au petrecut două ierni la insula King William din portul Nunavut, Canada.

În această perioadă, el a învățat mai multe abilități de supraviețuire neprețuite din partea inuților autohtoni, inclusiv utilizarea câinilor de sanie pentru transportul mărfurilor și purtarea pieilor de animale pentru protecția împotriva frigului.

Mama lui Roald privea cu neîncredere interesul fiului său pentru expedițiile polare, și până la moarte a căutat să-și convingă fiul să renunțe la călătoriile spre poli. În pofida dorinței mamei sale, Roald începe să se ocupe în timpul liber cu studiul intens al cărților care descriau călătorii polare neglijând studiul zoologiei, filozofiei și limbilor franceză, germană și latină, predate la „Universitatea Regală Frederic” din Christiania, al cărei student devenise. Inițial dorea să studieze medicina, lucru care însă n-a fost posibil din cauza rezultatelor sale slabe la învățătură. La 9 septembrie 1893 mama sa moare, iar tânărul student Roald părăsește băncile facultății, angajându-se ca marinar pentru o perioadă de șase luni pe nava de pescuit „Magdalena”. Între anii 1894 și 1896 lucrează ca marinar pe diferite corăbii. În anul 1895 primește brevetul de timonier.

În 1907, a primit Medalia Hubbard de către Societatea Națională Geografică pentru că a fost primul explorator care a tranzitat Pasajul de Nord-Vest.

Medalia Charles P. Daly care este acordată persoanelor fizice de către American Geographic Society (AGS) „pentru servicii sau lucrări geografice valoroase sau distincte” i-a fost prezentată în 1912.

La 18 iunie 1928, împreună cu pilotul norvegian Leif Dietrichson, cu cel francez René Guilbaud și cu alți trei francezi, Amundsen a pornit la bordul unui hidroavion francez Latham 47 în căutarea membrilor expediției Italia. A fost ultima dată când au mai fost văzuți în viață, hidroavionul dispărând cu toți cei de la bord.

 

Surse:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Roald_Amundsen

https://ro.celeb-true.com/roald-amundsen-first-explorer-reach-south-pole-this-biography

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Roald Amundsen - primul om care a ajuns la Polul Sud
Loading
/
„Vlădica Nicolae s-a mutat în străbuni” | Corneliu Coposu

„Vlădica Nicolae s-a mutat în străbuni” | Corneliu Coposu

Text apărut în ziarul Ardealul, Bucureşti, Anul I, nr. 5, 16 martie 1941, p. 10. Zi mohorâtă de doliu. Steaguri cernite străjuiesc în oraşul troienit. Viers jalnic de clopote, viers de durere, străbate văzduhul răscolit de viscol întârziat, împletindu-şi neagra solie,...

Efectele Aghesmei Mari şi întrebuinţarea ei

Efectele Aghesmei Mari şi întrebuinţarea ei

Cuvântul agheasmă în limba greacă înseamnă apă sfințită. După importanţa şi modul ei de întrebuinţare, agheasma este de două feluri: Agheasmă Mare şi Agheasmă Mică. În Biserica Ortodoxă, în ajunul şi în ziua sărbătorii Botezului Domnu­lui (5 şi 6 ianuarie), se...