Această transmisie a credinței de la bunici la nepoți este exprimată cu claritate de Sfântul Vasile cel Mare în Epistola 223: „Am păstrat în mine, adâncind-o, aceeaşi învăţătură pe care am primit-o de la răposata mea mamă şi de la bunica mea Macrina. Această credinţă n-am modificat-o nici mai târziu, când m-am mai maturizat, ci doar am adâncit-o, dar tot pe linia pe care mi-au transmis-o părinţii (și bunicii) încă de la început”. Mai devreme de el, Sfântul Pavel îi scrie în același sens lui Timotei: „Îmi aduc iarăşi aminte de credinţa ta neprefăcută, care, precum s-a sălăşluit întâi în bunica ta Loida şi în mama Eunichi, tot aşa, sunt încredinţat, că şi întru tine” (I Tim. 1, 5).
