Ruşinea de a-ţi mărturisi credinţa

de | sept. 19, 2020 | Spiritualitate

Sunt oameni cărora le este ruşine să-şi mărturisească credinţa, apartenenţa lor confesională. Cei mai tineri n-au apucat vremurile, dar noi, cei maturi ştim că în perioada comunistă, multora le era teamă să-şi mărturisească credinţa lor. Dar nu numai atunci. Chiar şi în zilele noastre, s-ar părea că nu este în spirit european să-ţi mărturiseşti pe faţă credinţa, deoarece poţi fi etichetat anacronic. Iată ce zice Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Romani, în capitolul 1, versetul 16: „Căci nu mă ruşinez de Evanghelia lui Hristos pentru că este puterea lui Dumnezeu spre mântuirea a tot celui care crede: iudeului întâi şi elinului”.

Iată, vă dau un caz din istoria apropiată. Se petrecea în anul 1996. Pe atunci, în Cecenia erau multe conflicte între armata oficială rusească şi ceceni. În acel an, un tânăr de 19 ani, pe nume Evghenie, îşi făcea stagiul militar. El, în copilărie, fiind un băiat credincios, la un moment dat s-a dus la spovedanie.Părintele, observând că n-are cruciuliţă, i-a dat o cruciuliţă pe care tânărul şi-a pus-o la gât şi n-a mai dat-o jos niciodată. Când a părăsit satul natal şi a mers la liceu, mama lui i-a cerut s-o pună deoparte, pentru a nu fi persiflat de colegii săi. Dar n-a dat-o jos, ba a luat-o cu el şi când a fost dus în armată. Dumnezeu a îngăduit ca el, cu câţiva colegi soldaţi, să fie prinşi de ceceni şi luaţi ostatici. Dezbrăcându-l pe Evghenie, aceştia au văzut că sub cămaşă, la gât, poartă Crucea Domnului Hristos. Atunci i-au pus condiţia: ori renunţă la Cruce, aruncând-o, şi trece la musulmani, ori va fi omorât. N-a vrut să-şi dea jos Crucea şi rezultatul a fost că, în mod bestial, l-au batjocorit şi i-ai tăiat capul. Mai apoi, mama lui, care a auzit acest lucru, cu un efort extraordinar, vânzându-şi casa şi bunurile a reuşit să îi recupereze trupul şi să-l înmormânteze creştineşte. Mai apoi, Biserica Rusă l-a canonizat, devenind Sfântul Evghenie, Noul Mucenic. L-a mărturisit pe Hristos prin faptul că n-a vrut să renunţe la cruciuliţa pe care o avea la gâtul său, cruciuliţă care îi dezvăluia apartenenţa lui religioasă, care-i demonstra statutul lui de creştin mărturisitor.

Sunt amănunte gingaşe, dar care spun mult referitor la credinţa noastră. În toate împrejurările, în toate ipostazele, noi suntem chemaţi să ne mărturisim credinţa noastră. De ce? Pentru că „ce folos are omul – spune Evanghelia– dacă va câştiga toată lumea şi-şi va pierde sufl etul său, sau ce-ar putea da omul în schimb pentru sufletul său?” (Marcu 8; 36).

Convinşi fiind că noi moştenim credinţa cea adevărată, credinţa ortodoxă venită de la Domnul Iisus Hristos, prin Sfinţii Apostoli şi prin Sfinţii noştri părinţi, trăim frumos şi, mărturisindu-L pe Domnul Hristos prin lucruri mari, dar mai ales prin lucruri mici, prin viaţa de zi cu zi, devenim misionarii Lui. Şi atunci, ceea ce spune Evanghelia se împlineşte: „Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca văzând faptele voastre cele bune să preamărească pe Tatăl Vostru cel din Ceruri”.


Sursa: Chiriacodromion contemporan / † Andrei, Arhiepiscop şi Mitropolit, Editura Renaşterea, 2016

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/ips-andrei/" target="_self">Mitropolitul Andrei</a>

Mitropolitul Andrei

Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.

Ultimele articole

Sărbătoarea Sfintei Cruci și iconografia ei

Sărbătoarea Sfintei Cruci și iconografia ei

Instituită în veacul al IV-lea, această sărbătoare celebra la origini ridicarea Bisericii Învierii de la Ierusalim de către Sfântul Împărat Constantin cel Mare. Către anul 347, însuşi Sfântul Chiril al Ierusalimului menţiona faptul că în întreaga lume existau deja...

Fără cruce nu există comuniune cu Hristos

Fără cruce nu există comuniune cu Hristos

Suntem în Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci. La Sfânta Liturghie citim un fragment scurt din Evanghelia după Ioan, care redă semnificația Crucii în credința creștină, reliefată în convorbirea lui Iisus cu Nicodim (Ioan 3, 13-17). Este evident că crucea nu...

Crucea, expresia iubirii absolute a lui Dumnezeu pentru noi

Crucea, expresia iubirii absolute a lui Dumnezeu pentru noi

Acest mare adevăr, cum că din Crucea Domnului nostru Iisus Hristos izvorăsc Sfintele Taine, îl descoperă Mântuitorul oamenilor prin bătrânul Nicodim. În Evanghelia după Ioan, în capitolul 3, ne este istorisită, tainica, nocturna şi gingaşa întâlnire dintre bătrânul...

Părintele Andrei Scrima

Părintele Andrei Scrima

Cel despre care vă propun să vorbim astăzi este faimosul părinte Andrei Scrima, un teolog român de o importanță aparte în spațiul ecumenic. Născut la 1 decembrie 1925 în localitatea Gheorgheni și decedat la 19 august 2000 la București, dânsul va studia, între anii...

Mai multe din Spiritualitate
Ce nu-i dăm lui Dumnezeu este întrebuințat de diavol

Ce nu-i dăm lui Dumnezeu este întrebuințat de diavol

Bătrânul Iosif Isihastul le zicea călugărilor săi: “Ceea ce nu-i dăm lui Dumnezeu spre a fi întrebuinţat de El, este întrebuinţat de diavol. De aceea Domnul ne-a dat porunca să-L iubim din tot sufletul şi din toată inima, pentru ca cel rău să nu găsească nici loc,...

Despre încercări și ispite

Despre încercări și ispite

Noi toţi care am trecut prin suferinţe sufleteşti şi trupeşti, ştim bine că nu ne-am rugat niciodată aşa bine ca şi când zăceam pe patul suferinţelor sau când eram încercaţi în sufletul nostru.

Viitorul lăsați-l lui Dumnezeu

Viitorul lăsați-l lui Dumnezeu

„Fiţi atenţi la felul în care vă petreceţi ziua de astăzi. Iar viitorul încredinţaţi-l Providenţei divine! Dumnezeu vă va ajuta. Ceea ce e cu voia lui Dumnezeu se va face! Nu vă chinuiţi mintea gândind la viitor. Dumnezeu va ajuta”, zicea Bătrânul...

Dumnezeu lucrează în taină…

Dumnezeu lucrează în taină…

    Asupra aspectelor Providenţei lui Dumnezeu, pe care omul le ignoră, Bătrânul Porfirie zicea: “oamenii pot ajunge la o întunecare a conştiinţei văzând, zicând aşa, neantul din faţa lor şi cugetând: Noi cădem în neant, suntem pierduţi. Iar din spate suntem războiţi!...

Dumnezeu îl ajută pe om

Dumnezeu îl ajută pe om

„Dumnezeu îl ajută pe om, fie printr-un părinte duhovnicesc pe care-l face să-l cunoască pentru a-l îndruma, fie printr-un înger care-l luminează, fie printr-un gând bun pe care îl sugerează, sau printr-o descoperire dumnezeiască pe care i-o acordă”

Lecțiile lui Dumnezeu

Lecțiile lui Dumnezeu

„Lecţiile pe care ţi le dă Dumnezeu sunt total diferite de cele pe care ţi le dau oamenii. Pentru noi, doi şi cu doi fac patru. Dar, pentru Dumnezeu, doi şi cu doi pot face cinci, sau şase, sau nu importă ce alt număr!”