Principesa Ileana a României, devenită ulterior Maica Alexandra, s-a născut în 5 ianuarie 1909. A fost fiica cea mică a regelui Ferdinand I al României și a Reginei Maria, dobândind prin naștere titlul de Principesă a României.
Primul Război Mondial a început când principesa avea 5 ani şi a fost, în nennumărate rânduri, alături de mama ei în îngrijirea bolnavilor.
„În timpul acelor ani de greutăţi şi pericole, eram deja suficient de mare cât să înţeleg ce se întâmplă”[1].
A studiat la Colegiul din Heathfield – Ascot din Marea Britanie şi a fost preşedinta Asociaţiei Creştine a Femeilor Române.
În 27 iulie 1931 s-a căsătorit cu principele Anton de Habsburg Toscana, iar după moartea acestuia, s-a căsătorit cu dr. Ştefan Isărescu.
Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial a locuit în Austria, revenind în ţară în anii războiului, unde a locuit până la abolirea monarhiei, la 31 decembrie 1947, părăsind definitiv România la sfârşitul anului 1948. A locuit o vreme la Buenos Aires, unde a înfiinţat un cămin ce a purtat numele mamei sale, regina Maria, destinat refugiaţilor politici români, iar din 1950 s-a stabilit la Boston.
În data de 18 iulie 1938 a trecut la cele veşnice Regina Maria. Moartea mamei a marcat-o profund pe principesa Ileana.
„Amintirea mamei mele, energia pe care mi-a insuflat-o, conştiinţa că ea niciodată nu o să moară – toate acestea, pe lângă credinţa mea creştină, sunt factorii cei mai importanţi din viaţa mea.”[2]
În timpul celui de-al doilea Război Mondial, „Principesa Ileana a lucrat ca soră medicală pe teritoriul german, apoi românesc, urmând modelul oferit de mama sa, supranumită Mama Răniţilor. În 1944, revenind în România, după ce a lucrat la Spitalul Crucii Roşii din Braşov, Principesa Ileana a înfiinţat la Bran Spitalul Inima Reginei Maria. Noul spital a funcţionat, cu sprijinul Crucii Roşii Internaţionale, până în 1948”.
După ce a văzut explodând avionul în care se afla fiica ei, Minola, şi după ce a Ştefan, unul dintre băieţi ei, a căzut de pe cal şi a intrat în comă, Principesa Ileana s-a îngrijit mai mult de viaţa sa duhovnicească.
În 1961 s-a retras la Mănastirea „Acoperământul Maicii Domnului” din Bussy-en-Othe, Franţa, la îndemnul Episcopului Anthony Bloom de Suroj. În 1967 a îmbrăcat haina monahală, primind numele monahal Alexandra.
În Statele Unite ale Americii, Maica Alexandra a fondat Mănăstirea Ortodoxă „Schimbarea la Faţă” din Elwood City, Pennsylvania (prima mănăstire ortodoxă de obşte românească din America de Nord), sfinţită în 28 septembrie 1968.
Maica Alexandra a vizitat România în septembrie 1990.
În vârstă de 82 de ani, Maica Alexandra trece la cele veşnice, în data de 21 ianuarie 1991, la spitalul St Elizabeth din Youngstown, Ohio. Este înmormântată în curtea Mănăstirii Schimbarea la Faţă.
„La slujba de înmormântare au participat numeroşi călugări şi călugăriţe, care au umplut paraclisul ridicat în 1968 prin purtarea ei de grijă; ei reprezentau noile mănăstiri ortodoxe construite pe teritoriul Statelor Unite, a căror existenţă se datorează reuşitei maicii Alexandra, care a ctitorit primul aşezământ monahal ortodox din această parte a lumii”. [3]
La 23 septembrie 1990, fiind în România, Maica Alexandra a oferit un interviu jurnalistului Nicolae Stroescu Stânişoară de la „Europa Liberă”. Vă prezentăm un fragment din interviu:
Sunt aşa de recunoscătoare pentru tot ce mi s-a dat. Ca un mesaj pentru viitor cred că sunt unele lucruri pe care trebuie să le recîştigăm, adică trebuie să recîştigăm încrederea unul într-altul. Lumea încă se îndoieşte unul de celălalt. Ăsta este un lucru de care e absolut necesar să ne desbărăm. Altfel nu putem merge mai departe. Oamenii trebuie să înveţe să ierte. Trebuie să clădim pe încredere şi dragoste, altfel nu se poate clădi. Asta este ceea ce ar trebui să facem şi cred că se poate face, pentru că am văzut atîta lumină în ochii acelor tineri. Şi eu sunt sigură că este ceva de bază adâncă creştinească ortodoxă în poporul nostru, care întotdeauna ne-a scos din greutăţi şi are să ne scoată şi astăzi.
[1] Ileana, Principesă a României, Arhiducesă de Austria, Trăiesc din nou, Editura Humanitas, 2005, traducere din engleză de Agra Baroti-Gheorghe (I Live Again), p. 36.
[2] Ileana, Principesă a României, Arhiducesă de Austria, ed.cit., p.217.
[3] Bev. Cooke, Royal Monastic: Princess Ileana of Romania. The Story of Mother Alexandra, Conciliar Press, Ben Lomond, CA, SUA, 2008. În traducere românească: Principesă şi monahie: Domniţa Ileana – Maica Alexandra, Editura Sophia, 2011, traducere de Luminiţa Irina Niculescu.
Sursă foto: public domain
