Să închidem uşile caselor şi să le deschidem pe cele ale sufletelor

de Spiritualitate

Singurătatea inimilor noastre este chemată astăzi să se întâlnească cu singurătatea lui Hristos cel crucificat, iar neliniştea ce ne frământă, să-şi găsească alinare în liniştea dătătoare de viaţă pe care doar el însuşi poate să o emane.

Pe culmea Golgotei, înălţat pe lemnul Crucii, Mântuitorul dă dovadă de o nobleţe sufletească aparte. Nu se plânge, nu caută alinare, nu se gândeşte la cosmetizarea neputinţei, nici nu vrea să pozeze într-un erou ce-şi ascunde suferinţa, ci dă dovadă de o asumare completă a supliciului. Una de-a dreptul pilduitoare. În plus, în ciuda durerii care-L copleşeşte, se gândeşte mereu la alţii. Pe Maica Sa o lasă în grija ucenicului iubit, pe cei ce l-au supus supliciului îi iartă, rugându-se Tatălui pentru odihna sufletului lor, iar tâlharului sincer îi oferă un bun nepreţuit, pe care nu l-ar fi putut altfel fura, „Raiul”.         Cercetătorii au demonstrat că în momentele de maximă tensiune iese la iveală adevăratul caracter al omului. Atunci se descoperă valoarea sa genuină. În cazul lui Hristos, aspecte precum altruismul şi iertarea, ce definesc nobleţea sufletească, sunt definitorii. Nici nu putea fi altfel.

Şi pentru că ne este pildă în toate, ar trebui să fie şi pentru noi. De-altminteri, socotesc că în astfel de momente, trebuie să ne gândim cu maximă seriozitate la aceste momente. Chemaţi să-i fim alături pe drumul Căpăţânii, întâlnim un om pentru care nu suferinţa proprie, sau durerea pe care o are de îndurat, reprezintă centrul universului. Dimpotrivă, ceilalţi şi starea lor determină acţiuni prompte şi bine ţintite. Alinarea durerii lor reprezintă parcă scopul lui Hristos.Maica e îndurerată, nu doar pentru că prin sufletul ei trece sabie în acel moment, ci şi pentru că rămâne fără alinare la bătrâneţe. Hristos ştie ce înseamnă acest fapt şi e milos şi cu alte mame. Văduva din Nain a simţit pe propria piele cât de mult ţine Hristos ca mamele să-şi aibă reazim bătrâneţelor. Ar putea să o lase pe propria sa mamă de izbelişte? Nici gând! Măcinat de durere, cu sângele şiroindu-i, Îşi adună puterile şi o lasă în grija ucenicului iubit. Desigur, o face şi mamă întregii umanităţi, tot atunci, dar asta vom conştientiza mai târziu. Apoi, se roagă pentru ucigaşi şi dă tâlharului Raiul. Prin toate acestea, ne arată calea şi punctează esenţialul.

În astfel de momente, când trăim într-o formă de clauzură, suntem chemaţi să închidem uşile caselor şi să le deschidem pe cele ale sufletelor. Asemenea lui Hristos, putem transforma suferinţa trupească într-un prilej de a-l iubi mai mult pe aproapele. Psihologul la superlativ, El ne arată aici că soluţia nu constă în externalizarea vinei, ci în altruism. În depăşirea blocajului pe care ni-l poate crea concentrarea pe ceea ce trăim, prin a oferi altora prioritate, chiar şi în momente în care noi înşine am avea nevoie să fim ajutaţi. Şi în aceasta constă statutul de „boier” al lui Dumnezeu, evocat cu atâta candoare de părintele Steinhardt. Să ne ajute Domnul ca, în vecinătatea lui Hristos cel răstignit, să răstignim şi patimile, şi ura şi răutatea şi să renaştem din supliciul lor, dragostea pentru aproapele!

Rămâneţi în dragostea lui Dumnezeu!

Cu preţuire, Ieromonahul Maxim

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Să închidem uşile caselor şi să le deschidem pe cele ale sufletelor
Loading
/

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Mai multe din Spiritualitate
Fântână nesecată de înțelepciune și mângâiere

Fântână nesecată de înțelepciune și mângâiere

Pe 29 iunie 1936, avea loc la Cluj-Napoca instalarea în scaunul vlădicesc a episcopului cărturar, mai târziu Mitropolit al Ardealului, Nicolae Colan. Istoricii ne-au lăsat multe și importante amănunte legate de păstorirea, timp de 21 de ani la Cluj, a acestui titrat...

Omul bun le vede pe toate bune |EPISCOPUL BENEDICT

Omul bun le vede pe toate bune |EPISCOPUL BENEDICT

Sfântul Vasile cel Mare în faimoasa sa „Omilie către tineri” pune faţă în faţă două metodologii hermeneutice, două lecturi ale realităţii, două căi de cunoaștere, sub chipul albinei și a muștei. Avem de-a face, pe de o parte, cu o perspectivă optimistă, pozitivă și...

Taină și minune |Părintele Mitropolit Andrei

Taină și minune |Părintele Mitropolit Andrei

La începutul Postului Crăciunului, pe 21 noiembrie, sărbătorim „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”. Este o legătură directă între cele două lucruri: Maica Domnului intră în templul din Ierusalim pentru a se pregăti să-L primească în pântecele ei pe Domnul Hristos,...

Sfinții Mărturisitori Ardeleni și statornicia în credință

Sfinții Mărturisitori Ardeleni și statornicia în credință

Sărbătoarea noastră din 21 octombrie este una relativ nouă ca pondere în viața liturgică a comunităților ortodoxe din Transilvania. Doar de câțiva ani este consemnată cu roșu în calendarele creștine ortodoxe ale eparhiei noastre, deși acești sfinți mărturisitori și...

Cuvioasa și alinarea durerilor

Cuvioasa și alinarea durerilor

Cuvioasa îi primește pe toți. Lacrimile lor, ce se-aștern, nu de puține ori, lângă racla dânsei, vin să vorbească despre strânsa relație pe care-o are cu poporul. Despre încrederea pe care cel din urmă o are în dânsa. Și despre dragostea ei. Căci, cine ar veni să-și...