Sacrificiu și confort în creștinism

de | iun. 26, 2020 | Spiritualitate

Apreciem lucruri pe care înainte nici nu le observam. Crezul devine pentru noi o lentilă spre veșnicie. Locul în care învăţăm cel mai mult despre Dumnezeu este Biserica. Aici vedem lucrurile așa cum sunt. Ne curăţăm ochii, ca să putem vedea. Scopul nu este să vedem peisaje noi, ci să dobândim ochi noi. Să coborâm din tribună în teren, să ne implicăm, să nu rămânem pe margine. Să vrem să Îl studiem pe Dumnezeu[i] , să nu ne studiem doar pe noi înșine. Iar Dumnezeu va triumfa peste disperarea lumii.

Unii sunt în Biserică, dar încă nu știu sigur de ce se află acolo. Hristos nu a zis Undeva este Calea, ci a zis Eu sunt Calea. Am găsit-o, nu mai este nevoie să o căutăm pe alte continente. Există mântuire, acesta este fi rul narativ al Evangheliei. Nu știm de ce nu cred ateii. Dar noi știm de ce credem[ii] ? Hristos bate chiar acum la ușă, dar unii se prefac că nu bate nimeni[iii].

Dumnezeu tratează traume, alină neliniști, șterge imaginile ororii. Sufl etul nostru tulburat își găsește pacea doar atunci când se înalţă spre Dumnezeu. La maturitate, nu se mai pune problema de a afl a despre Dumnezeu, ci de a trăi cu El[iv] . Acum un secol, Biserica denunţa păcatul. Acum, tema preferată este iubirea. Păcatul nu trebuie justifi cat, păcatul trebuie părăsit. Nefericirea este cauzată de multele păcate care ne stăpânesc. Părintele Iacob Bârsan a fost de curând în parohia noastră și ne-a reamintit să luptăm cu păcatul zi de zi. Ne-a dat exemplul Danemarcei, unde credinţa este înlocuită cu succesul social.

Toţi caută adevărul. Nimeni nu caută ceva neadevărat. Pentru greci și pentru romani nu erau greu de acceptat că Dumnezeu S-a făcut om, ci era greu de înţeles de ce S-a făcut evreu[v] . Ca să ne întâlnim cu Dumnezeu trebuie să ne schimbăm. Așa cum suntem acum, nu ne putem întâlni cu El. Unii ar vrea să ajungă în Rai, dar să nu Îl întâlnească acolo. Imposibil, fericirea Raiului constă tocmai în cunoașterea Lui. Hristos este singurul care poate aduce mângâiere celor nenorociţi. Dacă vrei să cobori la izvor, nimeni nu te împiedică, zice sfântul cu gură de aur. Harul nu se termină, nu se cheltuieşte, este un izvor care curge necontenit.

Fiecare găsește ceea ce caută. Să căutăm oameni minunaţi, nu obiecte. Să căutăm ceea ce este veșnic, renunţând la iluzia că viaţa aceasta ar fi interminabilă. Să ne raportăm la civilizaţia Cerului[vi] . Există o întrebare esenţială: Încotro ne îndreptăm? Nu trebuie să îi schimbăm pe ceilalţi, ci să îi răbdăm. Nu există căutare mai plină de sens decât căutarea lui Dumnezeu.

Majoritatea eforturilor umane au fost preluate de către tehnologie și se presupune că este un lucru pozitiv. Omul nu mai este epuizat fi zic, dar nici nu se mai sacrifi că. Creșterea copiilor a rămas unul dintre puţinele culoare în care adultul încă depune efort. În acest domeniu, tehnologia nu a găsit ceva, cel puţin nu pe scară largă. Nemaifi ind obișnuit cu ritmul de sacrifi ciu, adultul amână sau renunţă extrem de repede. Cred că este cauza principală a divorţurilor. Adulţii fac copii la vârsta la care ar fi putut fi bunici, dar unii dintre ei nu sunt dispuși să își sacrifi ce pasiunile egoiste nici măcar pentru copii. Este un examen picat la ora de iubire. Preferă o oră la gym uneia cu odraslele. Greutatea aceasta aduce multe contradicţii verbale între soţi. Neobișnuiţi cu greul, pleacă.

În paradis nu se intră fără sacrifi ciu și smerenie, fără vindecarea de mândrie și de egoism. Familia este locul potrivit pentru exersarea virtuţii. Unde lipsește credinţa, virtutea nu este ceva dezirabil. Muncim cam 64000 de ore într-o viaţă, dar la fi nal nu agonisim nimic fără Hristos. Lumea estetot mai tristă, deși Bucuria a venit în lume. Lumea este tot mai îngrozită, deși împărăţia fricii a fost zdrobită. Trebuie să ne opunem acestei invazii a răului.


[i] Alister McGrath, Mere Discipleship, Baker Books, Grand Rapids, 2018, p. 123.

[ii] Andrew Damick, Să facem cunoștinţă cu Dumnezeu, Doxologia, Iași, 2016, p. 29.

[iii] Anthony Bloom, Begining to Pray, Paulist Press, London, 1970, p. 25

[iv] Boris Cyrulnik, Psihoterapia lui Dumnezeu, Ed. Litera, București, 2018, p. 80.

[v] Andrew Damick, Să facem cunoștinţă cu Dumnezeu, p. 40.

[vi] Visarion Alexa, 7 cuvinte ale iubirii, Doxologia, Iași, 2019, p. 29.


foto: pixabay.com

Ultimele articole

Icoana Maicii Domnului de la Catedrala Mitropolitană din Cluj

Icoana Maicii Domnului de la Catedrala Mitropolitană din Cluj

Icoana Maica Domnului cu Pruncul a fost pictată la 1673 pentru biserica din localitatea Ilişua (jud. Bistriţa-Năsăud) de preotul Luca din Iclod și iulustrează tipul iconografic Eleusa: tandreţea maternă, în care Maica se apleacă cu duioşie către Prunc, Care se lipeşte...

Maica Domnului, alături de noi în fața lui Dumnezeu

Maica Domnului, alături de noi în fața lui Dumnezeu

Postul în care ne aflăm e unul aparte. E dedicat unei prezențe aghiografice speciale și marcat parcă de o duioșie, ce lasă să se întrevadă o frumoasă legătură cu prezența ei. E Postul Adormirii Maicii Domnului, unul ce ne oferă prilejul unor frumoase întâlniri cu...

Autoritatea tatălui și libertatea fiilor

Autoritatea tatălui și libertatea fiilor

Autoritatea și libertatea mereu s-au aflat în relații destul de dificile, dacă nu chiar în opoziție clară. Argumentări filosofice, sociologice sau de natură psiho-pedagogică au încercat să rezolve raportul dintre cele două, respectându-le locul și importanța specifică...

Arhiepiscopul Justinian Chira

Arhiepiscopul Justinian Chira

Vă propun să descoperim chipul unui alt ierarh aparte, al cărui nume se leagă atât de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului, cât și de Episcopia Maramureșului și Sătmarului: Înaltpreasfințitul Justinian Chira. S-a născut la data de 28 mai...

Mai multe din Spiritualitate
Cuviosul Sofronie sau intensitatea adevărului

Cuviosul Sofronie sau intensitatea adevărului

Sf. Siluan Athonitul câștigă din ce în ce mai mult o aureolă supra-confesională chiar în virtutea Ortodoxiei lui reale. Cel care a tradus intelectual trăirea adâncă a acestui mare sfânt athonit este arhimandritul Sofronie[1], ucenicul său apropiat, un fost pictor...

Mulţimea bunurilor materiale nu-ţi poate aduce bucurie

Mulţimea bunurilor materiale nu-ţi poate aduce bucurie

Iubiţi fraţi şi surori, mulţimea bunurilor materiale nu ne poate aduce bucurie, pentru că, având mult poţi deveni rob al patimii iubirii de avere. Iată ce zice Domnul Hristos în Evanghelia de la Ioan, în capitolul 8, versetul 34: „Adevărat, adevărat vă spun, oricine...

Omul civilizat și grija pentru suflet

Omul civilizat și grija pentru suflet

Nuvela „Moara cu noroc” (a lui Ioan Slavici), vorbeşte despre un om, un foarte bun creştin, care era harnic şi avea de toate. Necazul a început când a fost robit de cele materiale, pentru că atunci toate s-au făcut, până la urmă, praf. Iată ce concluzie trage Ioan Slavici: „Liniştea colibei tale te face fericit”. Aşa cum zice Sfântul Pavel, dacă avem mâncare şi îmbrăcăminte pentru noi şi pentru copiii noştri, ne este de ajuns, pentru că „liniştea colibei tale te face fericit”.