Salutul este o formă de comunicare prin care se marchează începutul și sfârșitul unei conversații. Biblia sau Sfânta Scriptură zice: “vorbiți între voi cu psalmi, cu cântări de laudă” și așa mai departe. Important este să vorbiți între voi, ori începutul unei conversații și sfârșitul unei conversații este prin salut. Cu alte cuvinte, nu păstrați mânie, ranchiună în inima voastră, conversați între voi. Orice conversație începe de la salut.
Salutul e foarte important pentru o societate civilizată. Uneori poate auzim felul greu dintr-un suflet împovărat: <l-am salutat și nu-mi răspunde la salut> sau datorită unor neînțelegeri zice: <eu nu mai salut pe omul acesta>.
Odată o bunicuță mi-a mărturisit așa de senină și cu atâta sfințenie în glas: “Părinte, binețele (adică salutul și a răspunde la salut), binețele sunt ale lui Dumnezeu”. Cu alte cuvinte, oricum te-ai simți este un gest de politețe să saluți și s răspunzi la salut. Este o vorbă românească: a răspunde la salut, iar dacă nu răspunzi la salut este o formă de obrăznicie. După felul în care saluți de multe ori ești catalogat. Bunele maniere pe care parcă în zilele noastre le socotim ca neînsemnate sau le lăsăm mai la o parte sunt adesea tocmai criteriile după care oamenii ne judecă în bine sau un rău. Auzim vorba românească, replică, pentru cei care nu răspund la salut, a rămas celebră zicala aceasta: “Bună ziua căciulă că stăpânul n-are gură, ori, suntem îndemnați să ne salutăm unul pe celălalt și să comunicăm unul cu celălalt și forma cea mai frumoasă este salutul.
Sigur că sunt mai multe categorii de salut. Sfântul Apostol Pavel zice în epistola către Corinteni 2 capitolul 13 versetul 12 “Salutați-vă unii pe alții”. Cu alte cuvinte este și o poruncă <Salutați vă unii pe alții toți sfinții vă salută>.(2 Corinteni 13, 12). Este o formă de salut dacă vreți între creștini, între sfinți, între credincioși, între oamenii a lui Dumnezeu, între oamenii credincioși de diferite confesiuni mai ales într-o perioadă luminată, într-o perioadă deosebită din an. În perioada Învierii Domnului avem salutul frumos “Hristos a Înviat!”. Acest salut frumos însoțit de răspunsul “Adevărat a Înviat!” însoțește viața creștină în fiecare clipă, în fiecare moment și de-a lungul întregii perioade a anului pentru că noi ca și creștini suntem oameni ai învierii, credem în Hristos care a Înviat și sa Înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui și rugăciunile noastre sunt ascultate și primite la Dumnezeu pentru că avem credința aceasta în Înviere, purtăm în sufletul nostru această credință a Învierii. Iar Sfântul Apostol Pavel zice: “Dacă Hristos n-ar fi în Înviat zadarnică este credința noastră, zadarnică și propovăduirea noastră”. De aceea Salutul acesta de biruință este un salut deosebit, deasemenea dacă vorbim despre salutul Creștin, despre salutul creștin în Sfânta Liturghie este un dialog deosebit între preot și credincioși. Primul Salut deosebit care îl spune Mântuitorul Iisus Hristos “Pace vouă!, Pacea mea v-o dau vouă!”. Preotul zice în Sfânta Liturghie <Pace tuturor!> și i se răspunde <Și duhului tău!>,, este un dialog continuu. Deasemenea avem salutul între credincioși <Hristos în mijlocul nostru!>, <Este și va fi> este răspunsul care se dă. Deasemenea avem un răspuns cumsecade și deosebit prin care Îl lăudăm pe Mântuitorul Iisus Hristos, <Lăudat să fie Iisus!>, <Slăvit să fie Domnul!> sau <Doamne ajută!>. Toate aceste saluturi vin să-L pogoare pe Hristos, pe Dumnezeu în viața noastră de creștini,de oameni ai lui Dumnezeu. Este bine întotdeauna atunci când salutăm, cum zicea bunicuța aceea la țară “binețele sunt a lui Dumnezeu”, cu alte cuvinte orice ți-a greșit cel de lângă tine, aproapele tău este bine să-i răspunzi salutului, să-i dai răspuns, să dai binețe, să zici frumos <Bună ziua!>, <Doamne ajută!>, <Lăudat să fie Iisus!> sau toate formele acestea frumoase de salut, ascultând de altfel și îndemnul Sfântului Apostol Pavel, îndemnul din Sfânta Scriptură “Salutați-vă unii pe alții, salutați-vă cu salutare sfântă”.
Sigur că sunt mai multe formule de salut sau formule de salut, salutul familiar, formulele de salut familiar se folosesc doar între colegi și prieteni foarte apropiați zicem: “Te salut!”, “Să trăiești!”, “Hai noroc!”, “Bate palma!”, “Sănătate!”, “Te-am pupat!”, “O zi frumoasă!”, “O zi bună!” cum doriți sunt saluturi de acestea familiare pe care nu ne este permis să le spunem oricui, ci doar acelor cu care suntem familiarizați, aproapele nostru. Apoi este salutul protocolar. În cadrul întâlnirilor cu caracter oficial este indicat ca după folosirea apelativelor doamnă, domnișoară sau domnule să fie menționat titlul, gradul sau funcția persoanei în cauză: “Bună ziua, doamnă profesoară!; Bună ziua, doamna director!; Bună ziua, domnule director!; Vă salut, domnule rector” și așa mai departe. Protocolul recomandă ca în formula salutului oficial să se evite folosirea numelui persoanei “Sărut mâna, doamna cu tare”. Abrevierile de tipul: neața, năziua sunt interzise în formula salutului protocolar. Deasemenea este important să știm, să învățăm sau cu toții este îndeobște cunoscut cine salută primul, cei nou veniți salută întotdeauna primii, cei tineri îi salută primii pe cei mai în vârstă, o persoană în vârstă nu se salută cu “Bună!/ Hello!”, ci cu formule de tipul “Sărut mâna! Bună dimineața!/ Bună ziua!“ și așa mai departe, formule de politețe, arătăm respectul față de perii cărunți, față de cei cu experiență, cei cu o funcție înaltă și prin aceasta dovedim că avem o bună creștere, că avem bunele maniere în viața noastră. Bineînțeles băieții salută primii fetele între colegi și prieteni sunt permise formule de tipul “Bună!/ Salut!/ Ciao!/ Pa!” și așa mai departe. Elevii salută primii pe profesori cu formule frumoase de politețe pe care le arătăm celor care se ocupă cu educația noastră. Când salutăm printr-o strângere de mână întindem întotdeauna mâna dreaptă. Copiii nu întind niciodată mâna unei persoane adulte, dacă adulții le întind mâna, ei vor răspunde la salut. Nu salutăm niciodată cu mâinile în buzunar, cu gura plină, toate acestea sunt în de obște cunoscute, cu căștile pe urechi. Este frumos ca salutul nostru să fie întotdeauna însoțit de un zâmbet, Creăm o buna dispoziție când ne întâlnim cu prietenii noștri, cei apropiați, cu cei pe care-i cunoaștem, profesorii noștri și așa mai departe.
Dacă zărim undeva mai departe o persoană cunoscută o salutăm printr-o ușoară înclinarea capului sau schițând un gest cu mâna, în niciun caz nu vom striga în gura mare atrăgându-le atenția tuturor celor din jurul nostru. Salutăm cu formula “Bună dimineața!” până la ora 11:00, cu “Bună seara!” după lăsarea serii, de regulă la despărțire Se salută cu formulele “La revedere!”, uneori mai este folosită și expresia “Pe curând!”. Orice persoană cunoscută se salută, indiferent de locul în care o întâlnim la muzeu, în supermarket sau pe stradă. Nu se salută persoanele necunoscute. Există însă anumite excepții: salutați întotdeauna când intrați sau când ieșiți din lift, sau când intrați într-o farmacie, în cabinetul medicului, etc.
Întotdeauna, să știți, răspunsul la salutul celuilalt este obligatoriu. Bunele maniere pe care le socotim ca fiind neînsemnate sunt adesea tocmai criteriile după care oamenii ne judecă în bine sau în rău. Dacă e să ne uităm puțin la salutul pe mapamond, cu care mă apropiu și de încheierea acestei ediții, putem vedea că englezii obișnuiesc să se salute cu “Bună ziua!” și să își dea mâna, francezii pe lângă strângerea mâinii obișnuiesc să se sărute pe obraji la venire și la plecare, în loc de salut japonezii obișnuiesc să facă plecăciune care pornește de la simpla înclinare a capului până la înclinarea completă a trunchiului. În Tibet este un gest de politețe să scoți limba atunci când întâlnești pe cineva pentru prima oară. Locuitorii cambodgiei își lipesc palmele și le apropie de piept, cu cât palmele sunt ridicate mai sus cu atât este mai mare respectul arătat. În Kenya localnicii te vor întâmpina cu un dans tradițional făcut de războinicii tribului. În nordul mozambicului oamenii obișnuiesc să bată de trei ori din palme înainte de a spune “Bună ziua!”. Când primesc un oaspete în casă mongolii obișnuiesc să întindă spre el o bucată de bumbac, oaspetele răspunde strângând între degete materialul respectiv și înclinându-se ușor. Când Întâlnesc o persoană în vârstă tinerii filipinezi se înclină în fața acesteia și pun mâna dreaptă pe umărul ei adresându-i-se cu formula “mano po”, “mano”, adică mână, “po” = respect, “mano po”= mână respect. Salutul thailandez implică o ușoară înclinare a corpului și a capului în timp ce mâinile sunt împreunate ca pentru rugăciune. Triburile maurii din Noua Zeelandă au un salut tradițional denumit “hongi” când se întâlnesc cele două persoane își ating nasurile. Când salută eschimoșii își lipesc nasul și buza superioară de obrazul sau de fruntea celeilalte persoane.
Iată câteva saluturi pe mapamond prin care oamenii se respectă unul cu celălalt, își dau respectul unul altuia și arătăm respectul prin salutul pe care îl acordăm celor din jurul nostru. Iată cât de important este salutul pentru fiecare dintre noi. Circa 180 de țări din întreaga lume celebrează această zi, a salutului, a respectului, Ziua mondială a salutului în data de 21 noiembrie, Ocazia în care se subliniază importanța comunicării și a menținerii păcii.
Înțeleptul Solomon scrie în cartea Eclesiastul capitolul 11, versetul 1: “aruncă pâinea ta pe apă căci o vei afla După multe zile.” Dacă vom fi mereu gata să-i salutăm pe alții, în special pe cei apropiați, pe cei cunoscuți, pe cei cu care ne întâlnim în relațiile de zi cu zi, dacă suntem gata să dăm respectul celor din jurul nostru și mai ales celor care sunt mai mari ai noștri oferindu-le respectul cuvenit, ne vom îmbogăți pe noi înșine prin salutul pe care îl acordăm. Așadar să nu subestimăm niciodată puterea unui salut, să ne salutăm împreună unul pe altul.
Nu uitați, salutul face parte din comunicare, iar comunicarea bună începe de la salut.
