Levi vameşul / Matei apostolul (Sâmbătă, Săptămâna a XX-a după Rusalii)

de | nov. 5, 2021

Evanghelia zilei: Lc 5, 27 – 32

În vremea aceea, pe când trecea, Iisus a văzut pe un vameş, cu numele Levi, care şedea la vamă, şi i-a zis: vino după Mine. Iar el, lăsând toate, s-a sculat îndată şi a mers după Iisus. Şi Levi I-a făcut un ospăţ mare în casa sa. Şi era mulţime mare de vameşi şi de alţii care şedeau cu ei la masă. Dar cărturarii lor şi fariseii cârteau către ucenicii Lui, spunând: pentru ce mâncaţi şi beţi împreună cu vameşii şi cu păcătoşii? Iar Iisus, răspun­zând, a zis către ei: n-au trebuinţă de doctor cei sănătoşi, ci cei bol­navi.  N-am venit să chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi, la pocăinţă.

Levi vameşul / Matei apostolul

Pericopa evanghelică supusă atenţiei noastre prezintă chemarea la apostolat a vameşului Levi care nu este altul decât viitorul Apostol şi Evanghelist Matei. Spre deosebire de cei dintâi chemaţi (adică de cele două perechi de fraţi: Andrei şi Petru, fiii lui Iona şi Ioan şi Iacov, fiii lui Zevedeu) care erau simpli pescari, fără o pregătire intelectuală deosebită, Matei, vameş de meserie, avea cel puţin şcoala medie, ca unul care se ocupa cu administraţia fiscală din regiune. Să mai amintim că pe lângă aceştia Saul din Tars, care a studiat la şcoala rabinică a lui Gamaliel şi care a fost chemat la apostolat pe drumul Damascului, poate fi comparat cu omul contemporan foarte bine pregătit din punct de vedere intelectu­al, respectiv cu unul care are doctoratul într-un anumit domeniu. Acesta este numai un aspect care evidenţiază faptul că Domnul Hristos a che­mat la apostolat oameni de diferite categorii, cu diferite pregătiri, lu­crând cu fiecare pe măsura lui. Nu înseamnă însă că Apostolul Pavel, care a fost învăţat, este mai presus decât Apostolul Matei, care a fost va­meş sau decât Apostolul Petru sau Ioan, care au fost pescari. Dintre toţi Apostolul Ioan a fost „ucenicul pe care Domnul Hristos L-a iubit mai mult”,[1] cu siguranţă pentru virtuţile lui şi dintre toţi Apostolul Ioan a scris, cu profunzimi de gând, nu mai puţin de cinci cărţi care alături de celelalte 22 alcătuiesc cuprinsul Noului Testament. Pentru conţinutul lor teologic, Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan a fost numit „teologul”. L-a întrecut chiar şi pe Sfântul Apostol Pavel, care era un învăţat erudit. Aşadar, un pescar fără carte a întrecut în profunzime un învăţat. Toate acestea s-au petrecut ca urmare a lucrării Sfântului Duh. Apostolii, după ce au petrecut trei ani şi jumătate în preajma Domnului Hristos fiind învăţaţi de Acesta, după Înălţarea Domnului la cer au învăţat la „şcoala Duhului”.[2] Aşadar tot ceea ce apostolii ştiau, simţeau şi trăiau înainte de venirea Duhului Sfânt, toate aceste simţiri şi trăiri s-au pnevmatizat, s-au spiritualizat odată cu venirea Duhului. Şi aceste trăiri şi simţiri s-au materializat şi în scris, luând astfel naştere scrierile Noului Testament.

Atâta vreme cât Domnul Hristos a învăţat, niciun apostol nu a scris nimic. Dar nu numai apostolii, ci nici măcar Domnul Hristos însuşi nu ne-a lăsat ceva scris.[3] Abia după Pogorârea Duhului Sfânt şi după înte­meierea Bisericii, apostolii şi ucenicii acestora au fost inspiraţi de Duhul Sfânt să aştearnă în scris cuvintele Domnului Hristos pentru ca să ajungă şi la noi ceea ce Domnul Hristos a făcut şi a învăţat. Apostolul Matei este cel dintâi care a scris o Evanghelie a învăţăturii şi faptelor lui Iisus (Evanghelie însemnând vestea cea bună adusă de Domnul Hristos, vestea apropierii Împărăţiei lui Dumnezeu). În jurul anului 50 şi-a re­dactat mai întâi evanghelia în limba aramaică (adică ebraica vorbită de con­temporanii săi şi în care propovăduise Domnul Hristos), destinatarii scrierii fiind creştinii proveniţi dintre iudeii din Palestina; această ver­siu­ne nu a ajuns până la noi. În jurul anului 65, Sfântul Apostol şi Evan­ghe­list Matei a rescris Evanghelia sa în limba greacă, limbă în care cir­cula toată cultura imperiului roman. Această versiune ni s-a păstrat în peste 500 de codici.[4] Iată aşadar cum un vameş (care era considerat de conaţionali un păcătos) a ajuns să fie convertit, mai exact să fie vindecat de Domnul Hristos şi, ca urmare a acestei vindecări, să vindece şi el, la rândul lui, pe alţii.

[1] In 19, 26; 21, 20.

[2] Lc 12, 12; In 14, 26.

[3] Evanghelistul Ioan menţionează că atunci când cărturarii şi fariseii i-au adus spre ju­decată Domnului Hristos o femeie prinsă în desfrânare, Domnul Hristos a rostit: „Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintâi piatra asupra ei.” (In 8, 7). S-a plecat apoi la pă­mânt şi a început să scrie pe nisip (In 8, 6). Nu ştim ce a scris, iar ce a scris nu ni s-a tran­smis. Scrisul pe nisip ţine foarte puţin. Cea mai mică adiere de vânt poate şterge literele în­crustate aici.

[4] Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuagintă, redactată şi adno­ta­tă de ÎPS Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu Valeriu Anania, p. 1459.

Meditație la Evanghelia zilei
Meditație la Evanghelia zilei
Levi vameşul / Matei apostolul (Sâmbătă, Săptămâna a XX-a după Rusalii)
Levi vameşul / Matei apostolul (Sâmbătă, Săptămâna a XX-a după Rusalii)
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/prileapetru/" target="_self">Pr. Petru Ioan Ilea</a>

Pr. Petru Ioan Ilea

Preot, doctor în teologie, hirotonit preot de către Preasfințitul Vasile Someșanul în data de 6 septembrie 2004 pe seama Centrului de Îngrijire și Asistență din Cluj-Napoca, Protopopiatul Cluj II unde a slujit până la data de 15 mai 2010 când a fost transferat la Parohia ,,Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca unde slujește în prezent.

Mai multe

Despre muncă

Despre muncă

Munca este o realitate existențială a lumii în care trăim, fiindcă orice om ca să trăiască în această lume, are nevoie să muncească. Sfânta Scriptură este cât se poate de explicită când ne spune că în rai, Adam și Eva au fost puși pentru a păzi și a îngriji grădina...

Cum simplificăm o viață tot mai complicată? (ep 1)

Cum simplificăm o viață tot mai complicată? (ep 1)

Cuvintele din limba română simplu, simplitate, simpleță, simplicitate își au rădăcina în latinescul simplex. Simplitatea, însușirea de a fi simplu presupune o lipsă de formalitate, de complicații. Un om simplu  nu cunoaște artificialitatea, afectarea, prefăcătoria....

Despre muncă

Despre răutate

Astăzi, răutatea oamenilor se exprimă prin indiferența prietenilor atunci când ești lovit din plin de o problemă de orice factură. Răutatea este cea mai pură formă de slăbiciune, deși oamenii răi cred că prin aceasta devin importanți și puternici. Răutatea este o...