În vinerea din Săptămâna Luminată, 25 aprilie 2025, de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, la Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din Băișoara, județul Cluj, a fost săvârșită Sfânta Liturghie de către părintele arhimandrit Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. Alături de părintele exarh, au slujit preoți și diaconi din cercul preoțesc Băișoara–Iara–Valea Ierii, într-un sobor împodobit de evlavie și comuniune frățească.
După Sfânta Liturghie, părintele arhimandrit Dumitru a rostit un cuvânt de învățătură, în care a subliniat importanța Maicii Domnului în iconomia mântuirii. În lumina praznicului Învierii, a arătat că trupul înviat al Mântuitorului Iisus Hristos a fost luat din trupul curat al Fecioarei Maria, evidențiind astfel locul central al Născătoarei de Dumnezeu în marea taină a mântuirii.
Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii a fost explicată ca fiind închinată lui Hristos, Izvorul vieții și al vindecării, prin mijlocirea Maicii Sale. Părintele a amintit minunea săvârșită în Constantinopol cu împăratul Leon cel Mare, căruia Maica Domnului i-a descoperit un izvor tămăduitor, fapt ce a dus la construirea bisericii „Sfânta Maria a Izvorului”.
În continuare, părintele Dumitru a vorbit despre Maica Domnului ca „izvor al Izvorului dătător de viață”, prezentând o descriere duhovnicească și delicată a Născătoarei de Dumnezeu, inspirată dintr-un tablou menționat de Nichifor Calist Xantopol. A încheiat cu un apel către credincioase, îndemnându-le să urmeze exemplul Maicii Domnului în simplitate, demnitate și curăție.
La final, părintele arhimandrit Iacob Rus, starețul mănăstirii, a mulțumit părintelui exarh și celorlalți slujitori pentru bucuria împreună-slujirii.
Scurt istoric al Mănăstirii Băișoara
Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din Băișoara a fost înființată în anul 1994 ca schit, devenind mănăstire un an mai târziu. Biserica de zid a fost construită între anii 1997-2008, în stil bizantin, inspirată de arhitectura Mănăstirii Sinaia. Lăcașul de cult impresionează prin pridvorul cu coloane, frizele decorative, acoperișul cu tablă de cupru și turlele elegante.
După retragerea primului stareț, pr. Emanuel Scarlat, în anul 2010, părintele protosinghel Iacob Rus a continuat lucrările de ctitorire și înfrumusețare. Printre cele mai notabile realizări se numără: pavarea cu piatră de granit, înlocuirea Sfintei Mese, achiziția mobilierului sculptat din lemn de stejar și pictura bisericii în tehnica frescă, realizată între 2013–2022 de pictorul bisericesc Gabriel-Ștefan Solomon, cadru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.
