Evenimentul a debutat în Biserica ortodoxă din localitate, cu Sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de preoți și a continuat pe scena aflată în vecinătatea Căminului Cultural. Prilej de a redescoperi minunatele tradiții românești și de a admira bogăția inestimabilă a patrimoniului cultural, sărbătoarea s-a derulat sub semnul creativității și autenticității. Marcată de repetitivitate, aflată la cea de-a 7-a ediție, sărbătoarea a pus în valoare elementele estetice ale unor tradiții care nu se vor perima.

După trei ani de pauză forțată, prilejuită de perioada de pandemie, Sărbătoarea Portului Popular a revenit în peisaj la Gădălin, localitate aparținând de Comuna Jucu. Cea de-a 7-a ediție a fost organizată de Primăria și Consiliul Local Jucu, în colaborarea cu Parohia Ortodoxă Gădălin. Manifestarea a început în Biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” cu Sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de preoți (părinții Cercului Preoțesc Jucu), sub protia preacuviosului părinte arhimandrit Nicolae Moldovan, starețul Mănăstirii Nicula. Cu această ocazie a fost săvârșit și un parastas în memoria părintelui Ioan Coptil, cel care a păstorit comunitatea ortodoxă din Gădălin vreme de 27 de ani. Părintele își doarme somnul de veci în cimitirul Bisericii.

După programul liturgic a urmat cel folcloric, desfășurat pe scena amenajată în vecinătatea Căminului Cultural, amfitrionul acestuia fiind Tiberiu Groza, nimeni altul decât președintele în exercițiu al Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu”. Au urcat pe scenă artiști consacrați, dar și interpreți locali, unii chiar foarte tineri, așa cum este și Paul Sâmbotelecan. Cei prezenți i-au putut admira și asculta pe Veta Biriș, din repertoriul căreia n-au lipsit cântecele patriotice cunoscute, Dolfina Aștilean, Ana Crișan și Răzvan Colceriu. Au încins atmosfera Grupul Tradițional al Zegrenilor din Ceaba, precum și Ansamblurile Floclorice „Dor Transilvan” și „Jucu Someșan”. Acești artiști au pus în valoare frumusețea portului popular Element important al identității naționale, costumul popular a fost îmbrăcat, cu mic, cu mare, inclusiv de credincioșii comunității din Gădălin.

Ziua Națională a Portului Tradițional din România este sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai, respectiv la 8 mai și a fost instituită prin Legea 102/2015. Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost adoptată de Camera Deputaților, for decizional, la 22 aprilie 2015, Legea 102/2015 fiind publicată în Monitorul Oficial din 13 mai 2015. Potrivit actului normativ, marcarea acestei zile are rolul de a promova portul popular românesc, de a „evidenţia valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone”. Costumul tradițional, numit şi Port Popular, este marcă a identităţii, simbol care ne reprezintă alături de simbolurile de stat, stemă, drapel, blazoane, fiecare popor păstrând un ansamblu vestimentar propriu, ca unul din cele mai vechi însemne. Cristalizat în spaţiul nostru cultural timp de secole, acesta a fost purtat de toate păturile sociale: nobilime, intelectuali, ţărani. Chiar dacă la sfârșitul secolului al XIX – secolul XX costumul tradiţional a fost înlocuit de vestimentaţie modernă, el este folosit la marile sărbători din cursul anului sau în viaţa cotidiană, ca semn identitar. Evenimentul desfășurat la Gădălin s-a înscris în seria sărbătorilor derulate la nivel national în acest an, prin care au fost puse în valoare modele zonale și locale ale portului popular, evidențiindu-se în acest sens bogăția stilurilor diverse de broderie, semnificația mesajelor vechi incifrate în simbolurile care se regăsesc pe diferitele piese din portul popular.