Se împlinesc 34 de ani de la adoptarea stemei și sigiliului actual al României, care au fost stabilite prin Legea nr. 102/1992. Acestea au fost publicate în Monitorul Oficial în 24 septembrie 1992.
După Revoluția din decembrie 1989, stema regimului comunist a fost înlăturată de pe drapel, motiv pentru care tricolorul rămâne cu un gol în mijloc. În 10 septembrie 1992, Parlamentul a aprobat noua stemă și sigiliul statului.
La baza stemei adoptate în 1992 se află modelul din perioada interbelică, realizat în 1921 de heraldistul clujean József Sebestyén, la solicitarea Regelui Ferdinand I.
Din ce este alcătuită stema României?
Stema constă într-un vultur sau o acvilă, pe un scut, având aripile deschise; în cioc ține o cruce ortodoxă iar în gheare o spadă și un sceptru.
Între aripile protectoare se află un scut distribuit în cinci părți, cuprinzând stemele celor cinci regiuni istorice: Țara Românească, Moldova, Banatul și Oltenia, Transilvania cu Maramureșul și Crișana, precum și ale ținuturilor Mării Negre.
„Aceasta explică faptul că pe stema României vulturul auriu, care înseamnă popor botezat de la nașterea sa în istorie, poartă crucea în plisc și se înalță pe verticală. Pentru că tot ce am obținut în istorie bun s-a făcut prin jertfă”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, de Ziua Eroilor, în anul 2021.
Coroana de Oțel a fost readusă pe capul acvilei în 2016, când Legea nr. 102/1992 a fost modificată.
Sigiliul statului
Sigiliul statului este însemnul suveranităţii naţionale şi garantează autenticitatea actelor statului, potrivit legii.
De asemenea, sigiliul statului este păstrat la Ministerul Afacerilor Externe şi este aplicat pe actele internaționale încheiate de România, potrivit dispoziţiilor ministrului afacerilor externe.
Biserica Ortodoxă Română a îndemnat mereu la cinstirea simbolurilor naționale: „Celebrarea marilor simboluri și valori ale neamului românesc este o datorie permanentă a tuturor”, a evidențiat Preafericirea Sa.
Foto creditpresidency.ro
