În cadrul „Serilor culturale” de la Muzeul Mitropoliei Clujului, aflat la demisolul Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului a organizat joi, 11 decembrie 2025, începând cu ora 19:00, un eveniment cultural intitulat „Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj – mărturisitor al Ortodoxiei”. Seara a fost o încununare a manifestărilor religioase, academice, cultural-editoriale și artistice desfășurate pe tot parcursul acestui an, cu prilejul proclamării canonizării Sfântului Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj.

În deschiderea evenimentului, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a rostit un cuvânt de binecuvântare și a evocat personalitatea și spiritul de jertfă al Sfântului Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj.

În continuare, au luat cuvântul și au vorbit despre importanța evenimentului: prof. univ. dr. Ioan Bolovan – membru corespondent al Academiei Române, director al Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, și membru în Adunarea Națională Bisericească, precum și iconarul Răzvan Bădescu, pictorul icoanei Sfântului Liviu Galaction.

De asemenea, o alocuțiune a rostit arhidiaconul Claudiu Grama, consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol al Arhiepiscopiei Clujului, care a punctat contribuția tuturor celor ce s-au implicat, în diverse forme, la organizarea proclamării locale a canonizării sfântului, precum și la toate celelalte evenimente religioase, academice, cultural-editoriale și artistice desfășurate pe tot parcursul acestui an.

Cu acest prilej, în semn de prețuire și recunoștință, tuturor celor implicați – clerici și mireni –, Părintele Mitropolit Andrei le-a oferit distincții și diplome omagiale, iar tuturor celor prezenți le-a dăruit Acatistul Sfântului Liviu Galaction de la Cluj.

Evenimentul a încheiat seria de manifestări din acest an închinate Sfântului Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj și „se încadrează în demersul Arhiepiscopiei Clujului de a veni în sprijinul comunității clujene și nu numai, pentru receptarea vieții preotului martir Liviu Galaction Munteanu, dar mai ales a impactului pe care sacrificiul său l-a avut și îl are asupra comunității și Bisericii”, conform preotului Cornel Coprean, consilierul cultural al Arhiepiscopiei Clujului, cel care a prezentat și moderat seara culturală.

Proiectul „Serile culturale de la Muzeul Mitropoliei Clujului” este realizat de către sectorul cultural al Arhiepiscopiei Clujului, în colaborare cu Muzeul Mitropoliei Clujului.

Scurtă biografie

Liviu-Galaction Munteanu s-a născut la data de 16 mai 1898, în localitatea Cristian, județul Brașov, în familia învățătorilor Munteanu Nicolae și Maria (născută Bârsan). S-a format ca teolog la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov și la Institutul Teologic din Sibiu, apoi la Facultatea de Teologie din Cernăuți, unde a obținut și doctoratul. La 17 februarie 1927, a fost hirotonit preot de Episcopul Nicolae Ivan, care l-a numit profesor la Academia Teologică din Cluj, ajungând astfel titularul cursului de Noul Testament, duhovnic, apoi chiar rector al acestei instituții. În timpul ocupației horthyste, părintele Liviu-Galaction a rămas la Cluj, alături de Episcopul Nicolae Colan, insuflând speranță românilor asupriți și salvând vieți, inclusiv trei tineri evrei de la deportare.

După instalarea regimului comunist, a fost înlăturat din învățământ și, în 1952, Institutul Teologic din Cluj, pe care îl conducea, a fost desființat. Din anul 1952, a fost numit preot slujitor la Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Bistrița, iar în anul 1958, a fost numit vicar administrativ de Arhiepiscopul Teofil Herineanu, sub ascultarea căruia, împreună cu părintele profesor Ioan Bunea, a întocmit o programă pentru catehizarea copiilor și adulților, fapt care l-a adus în atenția Securității. A fost anchetat, iar în 1959, condamnat la 17 ani de temniță grea, iar după recurs, la 8 ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale”. A fost închis în penitenciarele Gherla și Aiud. A murit în 8 martie 1961, la închisoarea Aiud, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus de regimul comunist.

Argumentele locale pentru canonizare au fost aprobate în cadrul unei ședințe de lucru a ierarhilor din Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului, în ianuarie 2021. De asemenea, la data de 20 iunie 2022, în ședința de lucru a Sinodului Mitropoliei Clujului, au fost discutate și analizate aspecte legate de proiectele de texte liturgice întocmite în vederea canonizării părintelui Liviu Galaction Munteanu.

În ședința de lucru din 25 februarie 2021, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis începerea demersurilor de canonizare a unor mărturisitori și mari duhovnici misionari români persecutați sau martirizați de regimul comunist, printre care s-a aflat și părintele Liviu Galaction Munteanu, propus pentru canonizare în anul 2025, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române (1885) și a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române (1925).

Astfel, după îndeplinirea tuturor demersurilor, în ședința de lucru din 11-12 iulie 2024, Sfântul Sinod a aprobat canonizarea a 16 noi sfinți români, părinți duhovnici și mărturisitori din secolul al XX-lea, printre care se numără și părintele Liviu Galaction Munteanu, fiindu-i atribuită titulatura „Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj”, cu cinstire în ziua de 8 martie, ziua trecerii sale la Domnul, în închisoarea de la Aiud.

Proclamarea solemnă a canonizării celor 16 sfinți a avut loc anul acesta, în data de 4 februarie, în Catedrala Patriarhală din București, cu prilejul celebrării a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române (1925). Proclamarea locală a canonizării Sfântului Mucenic Liviu-Galaction a avut loc marți, 25 martie 2025, de Praznicul Bunei Vestiri, în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, cu ocazia hramului Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului. Citește și Sf. Pr. Mc. Liviu-Galaction de la Cluj – Sinaxar

Mai multe fotografii AICI

Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului