Seceratul grâului în satul transilvănean

de | iul. 11, 2016

La țară, mai demult, în această perioadă, oamenii se pregăteau de secerișul grâului. Chiar dacă în mare parte această tradiție s-a pierdut, obiceiul rămâne unul dintre cele mai importante evenimente din lumea satului.

Bătrânii spun că secerișul nu putea fi început în orice zi a săptămânii. Astfel, în satele de pe Valea Ilvelor din județul Bistrița-Năsăud, seceratul grâului începea mai ales lunea și joia și rareori miercurea. Nu era bine să începi de marțea sau de sâmbăta pentru că erau considerate zile fără noroc și fără spor de lucru. În majoritatea zonelor, seceratul se practica individual sau cel mult participau toți membrii familiei. De obicei, această îndeletnicire cădea în sarcina femeilor, care, pentru a le trece de urât, începeau să cânte.

Când ajungea la holdă femeia se închina și din primul mănunchi de spice tăiat cu secerea, își punea la brâu câteva fire, ca să nu o doară spatele și să rămână dreaptă tot timpul secerișului. De multe ori, nevestele proaspăt măritate erau trimise de soacră singure la secerat, ca să vadă cât sunt de harnice. Și soacra întârzia cu prânzul, doar pentru a-i face în ciudă și a-i încerca răbdarea.

În majoritatea satelor din Transilvania, oamenii înstăriți făceau clacă la secerat, adică erau chemați fete și feciori din sat ca să-i ajute la strânsul grâului. Claca avea loc, de obicei, într-o sărbătoare de peste săptămână. Astfel, cei chemați la secerat, veneau la gazdă dimineața devreme și, după ce erau omeniți  cu mâncare și băutură, se duceau în hotar, unde era holda.  Fetele secerau iar feciorii în urma lor legau snopii. Apoi feciorii mergeau în pădure, tăiau pari de clăi. În timpul seceratului, femeile glumeau și povesteau ce s-o mai întâmplat prin sat, care cu care se întâlnește și cine face nuntă până la toamnă.

Și când era aproape de terminat de secerat holda, fetele împleteau o cunună de spice.  În satul bistrițean Zagra, fetele secerătoare alegeau de cu bună vreme pe două dintre ele, care erau mai măieste în împletitul cununii. Acestea începeau împletitul cununii încă de la amiază. Și după ce toată holda o fost secerată, se alegea o fată care să poarte cununa. A duce cununa era un lucru de mare cinste și, de multe ori, fata mai era numită și mireasa grâului și avea să se mărite în curând.

Mai multe despre acest obicei vă invit să aflați din cadrul emisiunii Amintiri din vatra satului.

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Seceratul grâului în satul transilvănean
Loading
/

DISTRIBUIE

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/grigore-samboan/" target="_self">Grigore Sâmboan</a>

Grigore Sâmboan

absolvent al studiilor de Teologie și Jurnalism redactor radio Renașterea

Emisiuni recente

Iubirea și moartea sau caracterul răstignitor al iubirii (1)

Iubirea și moartea sau caracterul răstignitor al iubirii (1)

  „Şi toate averile mele de le-aş împărţi şi trupul meu de mi l-aş da să-l ardă, dar dacă n’am iubire, nimic nu-mi foloseşte” (1 Corinteni 13, 3).   În emisiunile precedente am discutat despre cunoașterea și chiar îndumnezeirea prin iubire, precum și despre...

Perioada Triodului

Perioada Triodului

Perioada Trodului este un timp de rugăciune mai intensă, de ascultare mai atentă a Sfintelor Scripturi, o perioadă de pocăință și de înmulțire a faptelor bune, în special a milosteniei arătată față de cei în nevoie, față de cei săraci. Triodul ne cheamă la pocăință și...

Catehism. ABC-ul credinței | O tâlcuire a Crezului III

Catehism. ABC-ul credinței | O tâlcuire a Crezului III

Ne propunem și în această emisiune să discutăm pe marginea temei O tâlcuire a Crezului. Este vorba despre Simbolul de Credință pe care-l rostim zilnic la sfintele slujbe sau în particular prin care, în definiții scurte, mărturisim în ceea ce credem. A-l rosti...