Selma Lagerlöf – prima femeie laureată a Premiului Nobel

de | ian. 13, 2021

            Cea despre care vă propun să vorbim astăzi este prima femeie laureată a faimosului Premiu Nobel și cea intâi reprezentantă a sexului frumos ce a devenit membră a Academiei Suedeze. Selma Otilia Lovisa Lagerlöf, căci acesta era numele ei întreg, s-a născut la data de 20 noiembrie a anului 1858 la Värmland și a decedat la data de 16 martie 1940, în vârstă de 81 de ani, la Mårbacka, în Suedia.

            Fiică a locotenentului Erik Gustaf Lagerlöf și a Elisabetei Lovisa Wallroth, ea va avea parte de o copilărie pe care și-o va aminti ulterior cu drag. Va moșteni de la tatăl ei fantezia și sociabilitatea, iar de la mamă capacitatea de empatie. Bunica va fi cea care-i va insufla dragostea de legende și cântece populare. Conacul părintesc va fi de asemenea un loc pe care-l va evoca cu drag în scrierile ulterioare.

            Copilăria va cunoaște și momente ce nu vor fi întru totul fericite. Astfel, de exemplu, pe când era în vârstă de trei ani, s-a trezit într-o dimineață cu un picior paralizat. Puțin câte puțin, suferința i se va vindeca, însă niciodată pe deplin. Din pricina acestei probleme de sănătate, nu va frecventa cursurile unei școli, ci va studia acasă. Acest lucru îi va permite să citească mult și să se familiarizeze atât cu literatura autohtonă și lucrările unor scriitori locali în vogă precum Hans Christian Andersen, cât și cu povești nemuritoare precum cele din O mie și una de nopți. Lecturile susținute vor trezi de asemenea în ea dorința de a scrie. Astfel, s-ar putea spun că debutul va avea loc pe când era în vârstă de cincisprezece ani. Va scrie atunci versuri, e drept, nereușite și își va propune să devină scriitoare.

            Ulterior, în 1881, va pleca la Stockholm și își va desăvârși studiile. Va absolvi aici un liceu pentru fete și cursurile școlii pedagogice. Apoi, vreme de mai bine de un deceniu, din 1885 și până în 1895, va fi învățătoare la școala de fete de la Landskrona. Activitatea de dascăl îi va permite să-și dezvolte și abilitățile creative din spațiul literar. Așa se face că în anul 1891, va publica volumul Gösta Berlings saga. Lucrarea va avea un destin aparte. Povestirile, atât de intim legate de copilărie și adolescență, erau diferite de trendul epocii, fapt pentru care, vor fi considerate inițial un adevărat eșec literar în Suedia. La doi ani după apariție, vor fi traduse în limba daneză. În acest context, vor ajunge să fie citite și de către criticul cel mai faimos al vremii din spațiul nordic, Georg Brandes, care va fi uimit de prospețimea povestirii și conținut. Aprecierile lui vor contribui decisiv la consacrarea cărții și la transformarea acelei inițiative publicistice dintr-un fiasco într-o mare realizare.

            La aproape două decenii după publicarea acestei cărți, va apărea o alta, cea mai cunoscută din palmaresul autoarei. Este vorba despre: Minunata călătorie a lui Nils Holgerson prin Suedia, oferită publicului în anul 1907. Puțini cititori își pot imagina astăzi că acest text, abundând de descrieri ale mirificelor meleaguri suedeze, era gândit a se adresa copiilor din școala elementară. Tradusă în mai multe limbi și intens studiată și astăzi, cartea încântă cititorii de toate vârstele și îi ajută să descopere țara natală a scriitoarei într-un mod antrenant. Din palmaresul autorial al Selmei Lagerlöf mai fac de asemenea parte opere precum: Lanțuri nevăzute (1894), Miracolele lui Antihrist (1897), Legende despre Hristos (1904), Jerusalem (1901-1902), scrisă în contextul în care autoarea a primit o bursă pentru călătorii din partea regelui Suediei, Banii domnului Arne (1904), Casa din Liliecrona (1901), Împăratul Portugaliei (1914), Mårbacka (1922), Charlotte Löwensköld (1925), Inelul familiei Löwensköld (1925) și Anna Svärd (1928).

            În limba română i-au fost traduse, în perioada comunistă și cea ulterioară, aventurile lui Nils Holgerson (trad. Nicolae Filipovici și Dan Faur, Editura Tineretului, București, 1961), saga dedicată lui Gösta Berling ( trad. Nicolae Filipovici, Editura pentru literatură Universală, București, 1965), Charlotte Löwensköld  (trad. Maria Banuș, Petre Banuș, Editura Minerva, București, 1972), Ierusalim (trad. Florin Rotaru, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 1998), Cartea de Crăciun (trad. Liana Donose Samuelson, Editura Humanitas, București, 2011) și Legende despre Iisus (trad. I. Constantinescu, Editura Universalia, Craiova, 1990).

            Meritele ei în spațiul literar îi vor aduce și o serie de premii și o recunoaștere internațională la care nici nu se așteptase. Va primi titlul de doctor honoris causa al Universității din Uppsala, premiul Nobel pentru literatură în 1909 și va fi aleasă să devină membru al Academiei Suedeze în anul 1914. Dincolo de calitatea de literat, Selma va da dovadă și de o ținută morală aparte. Astfel, în anul 1939, o va salva de la exterminarea, pe care regimul nazist i-o pregătise, pe scriitoarea Nelly Sachs, refugiată la Stokholm.

            Plină de zile și lăsând în urmă o moștenire demnă de invidiat, Selma Lagerlöf va înceta din viață în anul 1940.

Radio Renasterea
Selma Lagerlöf – prima femeie laureată a Premiului Nobel
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/maxim-morariu/" target="_self">Ierom. Maxim Morariu</a>

Ierom. Maxim Morariu

Doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laudae). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană (ca şef de promoţie) și un masterat în ,,Consiliere Pastorală şi Asistență Psihosocială”, în cadrul facultăţii menţionate, Facultatea de Istorie și Filosofie, nivel licență (2014), și masteratul în ,,Istoria Europei de Sud-est” (2016), Institutul Ecumenic de la Bossey (Universitatea din Geneva, 2018), și a studiat la Universitățile din Kosice, Graz, Belgrad, precum și la Universitatea Pontificală Angelicum din Roma, Italia. A publicat, editat, coordonat sau tradus nu mai puțin de 26 de volume și peste 300 de studii și articole de specialitate în țară și străinătate. Este membru editorial a 8 reviste de specialitate (2 indexate Web of Science), membru fondator și redactor-șef al Revistei Astra Salvensis, recunoscută la nivel internațional, secretar științific al Despărțământului „Vasile Moga” al ASTREI Sebeș și al Centrului de Studii „Ioan Lupaș” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, membru al Institutului de Istorie Eclesiastică „Nicolae Bocșan” (Cluj-Napoca) și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud). Ca om de radio realizează emisiuni și rubrici pentru Radio Renașterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (București) și Radio Someș (Bistrița).

Mai multe

Ortodoxia în Statele Unite ale Americii, drumul spre autocefalie

Ortodoxia în Statele Unite ale Americii, drumul spre autocefalie

Ediția de săptămâna trecută a emisiunii noastre „Viața Bisericii” a fost dedicată pătrunderii Ortodoxiei pe teritoriul actual al Statelor Unite ale Americii, mai precis în Alaska. Alexander Schmemann remarcă faptul că Alaska nu reprezintă doar începutul istoric al...

Esența și ființa cultului creștin

Esența și ființa cultului creștin

Temelia cultului creștin o găsim sub forma conștiinței etern-umane, de fapt a dependenței față de o ființă supremă. Conceptul de cult ține de esența umanității. Omul este, cu alte cuvinte, o ființă liturgică, adică o ființă care celebrează actele de cult și cultivă...

Sinceritatea și minciuna

Sinceritatea și minciuna

Sinceritatea și adevărul sunt vitale în relațiile umane și mai ales în relația cu Dumnezeu. Adevărul se descoperă în Persoana Mântuitorului Iisus Hristos și în învățăturile Sale - „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” (In 14,6). Există doar un singur context în care este...