Selma Lagerlöf – un suflet nobil

de | mart. 16, 2022 | Personalitatea zilei, Biografii, Documentare

Selma Ottilia Lovisa Lagerlöf a fost o scriitoare și profesoară suedeză. Ea a fost prima   femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură (1909) și prima femeie membră a Academiei Suedeze (1914). Opera ei bazată pe legendă a fermecat generații la rând. Ea apare și astăzi în curicula școlară suedeză, iar peste granița acestei țări cărțile dânsei au circulat în tiraje largi și în multe traduceri.

Selma Lagerlöf s-a născut în Mårbacka la  data de 20 noiembrie 1858. Tatăl ei era locotenent în armată.  Era un om sociabil, cu imaginație bogată, căruia îi plăcea să cânte la pian și să se joace cu copiii.  Mama sa era serioasă, muncitoare, înțeleaptă și avea puterea de a înțelege  problemele sufletești ale celor din jurul ei. Iar bunica sa era o comoară de legende și cântece populare. S-a născut cu o malformație la șold. Aceasta a făcut-o să aibă probleme la picioare pe tot parcursul vieții ei. Din acest motiv și pentru că școala de stat nu era încă suficient de dezvoltată nu a frecventat o școală normală, ci a învățat acasă. În copilărie a fost un copil tăcut, serios și foarte pasionat de cărți.  Îi plăceau în special cărțile de aventuri și fantezie. La vârsta de 15 ani scrie primele poezii și visează să devină scriitoare. Cu toate acestea, s-a pregătit mai întâi să aibă un servici stabil. A devenit profesoară în Landskrona, iar cariera de autoare a lăsat-o pe plan secundar. În anul 1881 a plecat la Stockholm, unde a studiat la un liceu de fete după care a studiat trei ani la  Școala pedagogică.

După acestea, timp de 10 ani, între 1885-1895 a fost învățătoare într-o școală de fete la Landskrona. Aici, a reușit să capteze atenția elevelor ei prin talentul ei de a spune o poveste, mai ales că încerca să spună despre fiecare țară câte o legendă. Publicațiile ei din această perioadă au primit critici bune, dar nu suficient de bune cât opera ei să iasă din anonimitate. Abia în anul 1893 începe opera dânsei să prindă elan. Cartea care a propulsat-o a fost  Gösta Berlings saga. O carte publicată cu doi ani înainte, dar care nu a ieșit cu nimic în evidență. În anul 1893 o versiune tradusă în limba daneză ajunge evaluată de Georg Brandes, un recenzor cunoscut. Recenzia pozitivă a acestuia a făcut ca opera Selmei să prindă popularitate. Cartea a ajuns să fie tipărită cu tiraj mare și a fost tradusă în multe limbi, printre care și limba română, cu titlul „Povestea lui Gösta Berling”.

Fredrika Limnell, o filantroapă a hotărât să o susțină financiar pentru ca Selma să poată scrie mai multe opere. În anul 1895 renunță la cariera didactică pentru a se axa doar pe scris. Începe să călătorească prin lume împreună cu prietena ei Sophie Elkan, pentru a găsi inspirație. După fiecare călătorie reușește să scrie o nouă carte. Vizita ei la colonia americană din Ierusalim i-a servit drept inspirație pentru opera „Ierusalim”.  La fel și vizitele în Italia, Sicilia și Egipt i-au servit drept inspirație pentru povești noi.

În anul 1909 a obținut Premiul Nobel pentru literatură. A fost prima femeie care a obținut acest premiu. Selma Lagerlöf s-a folosit de banii primiți de la acest premiu pentru a cumpăra casa părintească, pe care tatăl ei a pierdut-o.

În anul 1914 devine prima femeie membră a Academiei Suedeze. Izbucnirea Primului Război Mondial i-a inhibat elanul creativ. Scrie mai puțin decât de obicei. Iar operele din această perioadă se ocupă de răutățile pe care războiul le provoacă inevitabil. În 1917  regizorul Viktor Sjöström o întreabă pe Selma Lagerlöf dacă ar fi de acord ca operele ei să apară pe ecranul de cinema. În următorii ani, a văzut cum personajele ei prind un nou suflu de viață prin actori.

Mai putem aminti despre dânsa că a militat pentru drepturile femeilor. Când în anul 1919 femeile suedeze primesc drept de vot ea a fost cea care a ținut cuvântarea oficială.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a ajutat mai mulți scriitori și artiști evrei să scape de persecuția nazistă.  De asemenea a reușit să obțină pentru poeta  Nelly Sachs și mama acesteia o viză suedeză cu care a reușit să le scape pe cele două femei de violența nazistă. Le-a găzduit în casa ei în toată această perioadă. Un alt gest umanitar considerabil l-a făcut atunci când armata Finlandei a fost atacată de Uniunea Sovietică. Și-a donat toți banii rămași de la Premiul Nobel pentru a sprijini pe finlandezi.

A trecut la cele veșnice în data de 16 martie 1940, în casa părintească din Mårbacka. A murit din cauza unui atac cerebral, suferit în timpul eforturilor ei de a aduce mângâiere celor afectați de război.

Selma Lagerlöf a fost un suflet nobil. A văzut întotdeauna partea plină a paharului și binele în om. Chiar dacă circulau vorbe că tatăl ei avea probleme cu băutura, nu a amintit niciodată acest lucru în scrierile ei. Mai mult, îl prezintă ca pe un personaj desprins din basm. De gingășia ei s-au bucurat elevele ei, care au învățat mai  ușor datorită legendelor povestite la oră. Iar la finalul vieții a pus în aplicare înaltele valori morale pe care le-a exprimat în operele sale. Și-a donat averea sărmanilor și a depus eforturi să scape pe cât mai mulți de ororirle războiului.

 

Surse:

https://www.nobelprize.org/prizes/literature/1909/lagerlof/biographical/

http://authorscalendar.info/lagerlof.htm

https://en.wikipedia.org/wiki/Selma_Lagerl%C3%B6f

https://ro.wikipedia.org/wiki/Selma_Lagerl%C3%B6f

https://www.selmalagerlof.org/english.php

https://theculturetrip.com/europe/sweden/articles/the-wonderful-adventures-of-selma-lagerlof/

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Selma Lagerlöf - un suflet nobil
Selma Lagerlöf - un suflet nobil
/

Ultimele articole

Memento: „Iubirea și Occidentul”

Memento: „Iubirea și Occidentul”

Denis de Rougemont este cunoscut publicului românesc prin excelenta sa apologie „Partea diavolului”, care descrie excepțional jocul silogismelor care au îndepărtat din conștiința publică europeană credibilitatea forței demonice, transformând-o într-un apendice istoric...

Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” de la Florești, Cluj

Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” de la Florești, Cluj

Aşezământul monahal, cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, este situat în comuna Florești, județul Cluj, fiind ctitorit din iniţiativa preotului Vasile Fizeşan, a familiei Beldea și a credincioșilor din  Floreşti. Piatra de temelie a fost pusă de vrednicul de...

Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Cășiel

Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Cășiel

Mânăstirea Cășiel, din Protopopiatul Dej, județul Cluj, a fost ctitorită de călugărul Pahomie Georgiu, în anul 1765, pe pământul părinților lui. A fost cruţată de la distrugere atunci când împăratul Iosif al II-lea a dispus, la 1784-1785, desfiinţarea mănăstirilor...

Părintele Alexander Schmemann și spiritualitatea liturgică

Părintele Alexander Schmemann și spiritualitatea liturgică

Timpurile actuale reflectă întoarcerea la vechea definire a omului prin el însuși, în încercarea disperată de separare a lumii de jos față de cea de sus, de izolare a lui Dumnezeu într-un cer îndepărtat și inaccesibil, și, în consecință, de reducere a religiei la un...

Centenarul Protopopiatului Ortodox Român Huedin (1 septembrie 2022)

Centenarul Protopopiatului Ortodox Român Huedin (1 septembrie 2022)

Înființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului în anul 1921 a adus cu sine necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a eparhiei prin descentralizare și fondarea unor protopopiate, parohii și filii noi care să corespundă realităților...