Sfânta Cuvioasă Elisabeta – chip de lumină și sfințenie pentru monahiile clujene

Pe 24 aprilie, Biserica Ortodoxă prăznuiește pe Sfânta Cuvioasă Elisabeta, ocrotitoarea mănăstirii cu același nume din Cluj-Napoca. Această cuvioasă a fost o flacără vie a rugăciunii și a slujirii, întruchipare a iubirii jertfelnice și a vieții ascetice duse până la ultimele limite ale nevoinței omenești.

Sfânta Elisabeta s-a născut în cetatea Heracleea din Tracia, fiind alesă din pântecele maicii sale pentru slujirea lui Dumnezeu. Nașterea ei a fost vestită prin descoperire dumnezeiască, și de mică s-a dedicat slujirii lui Hristos. A intrat într-o mănăstire din Constantinopol – „Sfinții Cosma și Damian” – unde s-a remarcat prin asprimea vieții, smerenie adâncă și o neîmpreunănată dorință de curăție.

Hrana ei era formată doar din verdețuri și legume, iar posturile de patruzeci de zile, în care nu gusta nimic, erau o obșnuință. Timp de trei ani nu și-a ridicat ochii trupești spre cer, urmând exemplul vameșului din pildă, în timp ce ochii sufletești priveau neîncetat la Dumnezeu.

A primit de la Dumnezeu darul tămăduirii: vindeca bolile trupești cu rugăciunea și pe cele sufletești prin cuvânt și sfat duhovnicesc. Era strălucită la rugăciunile de miezul nopții de lumină cerească, semn al milei și prezenței dumnezeiești. A fost pusă egumenă peste o obște de monahii, pentru care s-a dovedit pildă de dragoste, jertfă și păstorire duhovnicească.

Până și după moartea ei, Sfânta a fost izvor de minuni: un balaur cumplit a fost omorât cu rugăciunea ei, o femeie cu scurgere de sânge a fost tămăduită, iar praf luat de pe mormântul ei a dat vedere orbilor. Astfel, Hristos a fost slăvit prin sfințenia vieții și puterea rugăciunii ei.

Ocrotitoarea mănăstirii clujene și lumină a urcușului monahal

Situată pe strada Arţarului, în cartierul Bună Ziua, Mănăstirea „Sfânta Cuvioasă Elisabeta” din Cluj-Napoca a fost înființată în anul 1934 de vrednicul de pomenire Episcop Nicolae Ivan, la propunerea Societății Ortodoxe a Femeilor Române. A funcționat inițial în clădirea „vechii teologii” de pe strada Avram Iancu, nr. 6, punându-se astfel bazele unui Institut al surorilor de caritate, menit să formeze personal pentru așezămintele filantropice ale Bisericii și ale Statului.

În timpul regimului comunist, așezământul a fost desființat, dar a fost reînființat în anul 2011, la inițiativa Înaltpreasfințitului Arhiepiscop și Mitropolit Andrei. Noua obște monahală a fost așezată la data de 24 aprilie 2012, când s-a sărbătorit primul hram al mănăstirii, fiind instalată ca stareță stavrofora Maria Asaftei, iar ca duhovnic, arhimandritul Samuel Cristea.

Mănăstirea se află în prezent în proces de rectitorire, lucrându-se la edificarea ansamblului monahal. Până la finalizarea bisericii de zid, slujbele sunt oficiate într-un paraclis. În ziua de 24 aprilie 2023, cu prilejul hramului, Mitropolitul Andrei a binecuvântat noua casă monahală, care cuprinde stăreția, trapeza, chiliile și alte încăperi administrative.

Un moment deosebit a avut loc în 24 aprilie 2024, când Înaltpreasfințitul Andrei a oficiat slujba punerii pietrei de temelie pentru noua biserică a așezământului monahal și a sfințit locul unde va fi zidit viitorul lăcaș de cult. Noua biserică va fi construită în stil bizantin, în formă de cruce greacă înscrisă, având dimensiuni medii, cu o amprentă la sol de 22 de metri lungime și 13 metri lățime.

Ca odor de mare preț, mănăstirea adăpostește o copie a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Prodromița”, icoană „nefăcută de mână omenească”, adusă în anul 2015 de la Schitul românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos.

Obștea mănăstirii este formată din opt maici, care, pe lângă programul liturgic și duhovnicesc, desfășoară activități administrative, confecționează veșminte preoțești și pictează icoane. Stareța așezământului este stavrofora Maria Asaftei, iar părintele duhovnic este ieromonahul Paisie Borza.

Programul de hram din acest an

Sărbătoarea hramului de anul acesta debutează încă din ajun, pe 23 aprilie, cu slujba de Priveghere ce va începe la ora 18:00, cuprinzând Vecernia, Litia și Utrenia.

Joi, 24 aprilie, ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Elisabeta, de la ora 9:00 se va săvârși slujba Acatistului, iar la ora 9:30 va fi întrâmpinat Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei. De la ora 10:00 va fi oficiată Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur.

Prin rugăciunile Sfintei Cuvioase Elisabeta, Dumnezeu să dăruiască tuturor credincioșilor întărire, luminare și pace sufletească!

 

Mai multe din Biografii
Sfânta Tamara, regina Georgiei

Sfânta Tamara, regina Georgiei

„Vas al întelepciunii. Soare arzător. Delicată trestie. Regele regilor.” Așa este descrisă Sfânta Tamara, în acatistul ei. Ea este pomenită în fiecare an în 1 mai. Tamara s-a născut în 1160, fiind prima fiică a regelui George al III – lea. Datorită vremurilor, regele...

Maica Gavrilia Papaiannis și ecumenismul spiritual | Episcopul Benedict

Maica Gavrilia Papaiannis și ecumenismul spiritual | Episcopul Benedict

La întrebarea pe care Maica Gavrilia o primea adeseori despre popoarele „țărilor dinainte de Hristos”: „De ce îi considerați pe indieni sau pe musulmani sau evrei ca fiind de-ai dumneavoastră?”, răspundea la modul cel mai firesc și simplu: „Pentru că Îl văd pe Hristos...