Duminică, 14 aprilie 2019, duminica a V-a din Postul Mare, a Sfintei Cuvioase Maria Magdalena, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare la Mănăstirea Săpânţa – Noul Peri, în fruntea unui sobor de preoţi, stareţă Monahia Agnia Ciuban, stavroforă.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Bizantin “Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu, iar la priceasnă a cântat Grupul coral feminin al Parohiei Săpânţa, dirijat de preoteasa Ileana Luţai, profesoară de religie.

În timpul Sfintei Liturghii a fost hirotonit întru preot tânărul diacon Marius Florin Bizău, pe seama Parohiei Bârsana – Valea Muntelui.

Cuvântul de învăţătură

La momentul chinonicului, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a rostit un cuprinzător şi ziditor cuvânt de învăţătură la Sfânta Evanghelie a duminicii, despre rânduiala creştinismului, care a schimbat lumea, despre Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca.

“În această pericopă evanghelică, Mântuitorul face ultima vestire a Patimilor Sale, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. De fapt, este o profeţie în care le spune sfinţilor Săi Apostoli, urcându-se spre Ierusalim, făcând pelerinaj la Ierusalim înainte de Paşti, le spune pentru a treia oară: Iată, ne suim în Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor păcătoşi, care Îl vor prinde, Îl vor batjocori, Îl vor răstigni şi-L vor omorî, dar a treia zi va Învia. Mântuitorul Își profețește propriile Lui pătimiri, pentru care a venit. Hristos Domul, Cel ce s-a Întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi S-a făcut om, a rămas, în acelaşi timp, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, aşa cum mărturisim în Simbolul Credinţei. A devenit om pătimitor ca să ridice asupra Sa toate păcatele umanităţii, toate păcatele lumii. Şi să se Răstignească pe lemnul Crucii, pe care stropindu-l cu propriul Său sânge, care a curs pe Cruce, pentru păcatele întregii lumi, să ne dăruiască apoi Crucea cea de viaţă făcătoare, armă asupra diavolului.”

Apoi, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin le-a vorbit credincioşilor despre slujirea creştină:

         “Mântuitorul le desluşeşte (Apostolilor n.n.) taina pentru care a venit Fiul Omului. Şi anume, le zice: ştiţi că stăpânitorii şi conducătorii lumeşti stăpânsc peste oameni, îi conduc şi-i asupresc, uneori. Între voi, însă, să nu fie aşa, ci cel ce vrea să fie întâi să fie slujitorul tuturor, pentru că şi Fiul Omului n-a venit ca să I se slujească, ci ca El să slujească şi Să-şi dea sufletul preţ de răscumpărare pentru mulţi. Deci, îi învaţă Mântuitorul care va fi destinul lor şi cum trebuie să privească responsabilitatea pe care o vor primi de la Hristos după Pătimirea, Răstignirea, Moartea şi Învierea Lui. Şi anume vrea să-i lecuiască de dorinţa de întâietate. Ei erau încă neluminaţi de Duhul cel Sfânt, Care se va pogorî peste ei la cincizecime, la duminica Rusaliilor şi nu înţelegeau. Erau ca şi copiii şi tot credeau încă că Hristos a venit să întemeieze o împărăţie pământească.”

În continuare, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a vorbit mulţimii creştinilor veniţi la Mănăstirea Săpânţa Noul Peri despre responsabilitatea slujirii:

“Ce vedem noi că s-a întâmplat, se întâmplă şi se va întâmpla? Vedem că oamenii nu înţeleg creştinismul şi nu-L înţeleg pe Hristos, a precizat Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Şi nu înţeleg ce înseamnă responsabilitatea slujirii, responsabilitatea chemării la a conduce pe cineva. Ce vedem în societate? Că oamenii se luptă pentru locuri înalte, pentru poziţii înalte şi când ajung să ocupe acele poziţii înalte nu înţeleg că Dumnezeu le-a dat acea demnitate pentru ca să fie folositori celorlalţi, să ajute pe ceilalţi. Dimpotrivă, mulţi împăraţi, mulţi regi, mulţi conducători ai lumii au înţeles că atunci când au primit ca dar de la Dumnezeu demnitatea de a conduce sau coroana imperială sau regală, au înţeles că sunt aşezaţi să stăpânească mulţimile, să le înrobească, nu să le slujească. Aici este problema şi cheia creştinismului, care a venit şi a răsturnat logica asupririi şi a stăpânirii cu logica slujirii. Tocmai despre acest lucru vorbeşte Mântuitorul în pericopa evanghelică de astăzi şi acest lucru îi învaţă pe Apostoli şi ne învaţă şi pe noi.”

În partea a doua a cuvântului de învăţătură, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a vorbit despre viaţa Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca:

      “Aceasta este sfânta pe care a aşezat-o Biserica astăzi ca şi model pentru noi. De ce? Pe de o parte, ca să nu ne descurajăm. Dacă în viaţa noastră există căderi, există alunecări, există păcate, mai mari sau mai mici, toate se pot şterge şi ierta dacă postim, dacă ne rugăm, dacă ne mărturisim, dacă ne căim de ele, dacă ne împărtăşim cu Trupul şi Sângele Domnului, care-i leac vindecător, şi ne păzim rânduiala noastră creştină şi sfântă, căutând să mergem pe calea mântuirii… A rămas (Sfânta Cuvioasa Maria Egipteanca n.n.) pentru noi aşezată inclusiv în Canonul Sfântului Andrei Criteanul, care se citeşte în Postul Mare, ca pildă de îndreptare, de curăţire şi de sfinţire. Deci, omul păcătos, omul pământesc poate deveni om duhovnicesc şi om ceresc prin participarea la viaţa Bisericii, prin participarea la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, prin primirea darului Duhului Sfânt în Sfintele Taine, începând cu taina Sfântului Botez. Apoi, prin mărturisirea păcatelor, prin împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului, printr-o viaţă adevărată de creştin. Noi trebuie să avem dreaptă credinţă, pe care s-o mărturisim, dar să avem şi dreaptă vieţuire şi dreaptă făptuire.”

Parada portului popular a doua zi de Sfintele Paşti

Pentru că ne aflăm în Anul Omagial al satului românesc, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a îndemnat toate parohiile din toate satele Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului ca a doua zi de Sfintele Paşti să se facă în fiecare parada portului popular, de la copiii cei mai mici, până la fetele şi feciorii necăsătoriţi, familiile căsătorite, oamenii în vârstă, toată lumea să îmbrace straiele populare.

“Să le scoatem din lada de zestre. Să îmbrăcăm straiele noastre, că avem cu ce să ieşim, încât să fie o frumuseţe fără egal parada portului popular în Maramureş, Ţara Oaşului, în Sătmar, în Codru, Ţara Lăpuşului, în toată Episcopia. Trebuie să purtăm portul pentru că trebuie să afirmăm că ţinem şi păstrăm cu sfinţenie valorile noastre.”

Mănăstirea Săpânţa Noul Peri a fost ctitorită de preotul Grigore Luţai, fostul paroh din Săpânţa, începând cu anul 1996, prin care s-a preluat tradiţia Mănăstirii din Peri, de pe malul drept al Tisei, azi în Ucraina, şi desfiinţată de regimurile ostile Ortodoxiei în urmă cu mai multe secole. Mănăstirea poartă astfel numele de Săpânţa Noul Peri şi are cea mai înaltă biserică de lemn din Europa, de 75 metri.

Andrei Fărcaş,

redactor la revista “Graiul Bisericii Noastre”