Elena s-a născut în jurul anului 1700, în cel mai vechi oraş din Pont, Sinope, din regiunea Paflagonia, în nordul Turciei de astăzi. Părinţii Elenei făceau parte din familia Bekiary, una dintre cele mai vechi familii grecești din oraș. Credincioși practicanți, aceștia au crescut-o pe fată în credința ortodoxă, insufându-i dragostea pentru Hristos și pentru aproapele. Mama a învățat-o de mică să îmbine lucrul mâinilor cu rugăciunea și cu postul. Tatăl și unchii ei au învățat-o frumusețea și puterea psalmilor, care au fascinat-o. A memorat primii șase psalmi și, adesea, mergând pe drum, îi repeta în gând.
Dar Elenei nu i-a lipsit nici frumusețea trupească, astfel ajungând la vârsta de 15 ani una dintre cele mai frumoase tinere ale comunității creștine din oraș.
Într-una din zilele în care mama ei a trimis-o la un magazin din Kryonas spre a cumpăra materiale pentru brodat, a fost văzută de guvernatorul otoman al orașului Sinope, Ukuzoglu Pasa, care a poruncit gărzilor să o prindă pe fată și să o aducă la el, pentru a o silui. Tănăra, văzându-se în pericol, a început a se ruga, a apelat la singurul ei Salvator. Iar el nu a dezamagint-o. De câte ori păgânul încerca să pună mâna pe ea, o putere nevăzută îl oprea. A decis atunci să o închidă în pivnița casei, pentru a încerca mai târziu, dar Elena a reușit să iasă și să fugă acasă. Guvernatorul nu s-a oprit, auzind că a fugit, i-a adunat pe bătrânii comunităţii greceşti din localitate şi le-a spus că, dacă nu i-o vor aduce pe tânăra Elena, îi va omorî pe toţi cu chinuri grele.
La cererea bătrânilor, spre scăparea poporului creştin, tatăl şi-a frânt inima, ca oarecând Avraam, şi a trimis-o pe copilă la păgân. Acesta a încercat dinnou să o abuzeze, dar fără nici un folos. Aceeași putere nevăzută îl oprea. Pentru a se răzbuna, a trimis-o pe tânără la închisoarea orașului dând poruncă să fie torturată zilnic, până la moarte.
Călăii și-au îndeplinit peste măsură porunca. La final, văzând că ea nu contenea din rugăciuni, au hotărât să îi bată două piroane în cap. Dar nici acest lucru nu le-a potolit mânia, așa că în cele din urmă i-au tăiat capul iar trupul i l-au aruncat în apele Mării Negre.
A plutit pe apă până în dreptul locului numit Gai, unde s-a scufundat. O lumină cerească, răsărită din locul acela, i-a îndrumat pe marinarii unui vas până la ea. Au scos sacul din apă și simțind mireasma bineplăcută, au hotărât să îl predea preoților din următoarea localitate. Trupul Sfintei se găsește astăzi în Rusia iar capul a fost predat de către călăi comunității creștine din Sinope, care l-au așezat în biserică.
În anul 1924, grecii creștini au fost alungați din Sinope și au luat capul Sfintei cu ei. Cel care a purtat de grija Sfintelor Moaste a fost preşedintele Christos Kapharopoulos. Astăzi, capul sfintei se află aşezat, spre cinstire, în Biserica Sfânta Marina din localitatea Ano Toumbas, din apropiere de Tesalonic.
Încă de la început, sfintele ei moaşte s-au arătat vindecătoare şi făcătoare de minuni. Cei care suferă de dureri de cap şi de alte boli ale capului îi caută adesea ajutorul.
Sfânta Muceniţă Elena din Sinope este pemenită în calendarul creștin în data de 1 noiembrie.
