Sfânta Parascheva, model absolut de dăruire pentru viaţa duhovnicească

de | oct. 13, 2021 | Spiritualitate

„Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34)

Pe 14 octombrie o sărbătorim pe Preacuvioasa Maica noastră Parascheva. Dragostea fată de ea antrenează sute de mii de oameni care vin să se închine moaştelor sale care se află la Catedrala Mitropoliei de la Iaşi. Emulația religioasă ce are loc îi întăreşte pe oameni în viaţa lor spirituală.

Într-o lume ce se secularizează lucrul acesta este foarte important şi Sfânta Parascheva este model absolut de dăruire pentru viaţa duhovnicească. Urmărindu-i biografia vedem pusă absolut în practică învățătura Sfântului Pavel: „M-am răstignit împreună cu Hristos; şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine” (Galateni 2, 20). Cele trei etape ale vieții spirituale pot fi urmărite cu minuțiozitate: curățirea, iluminarea și desăvârșirea.

Sfânta Parascheva a trăit pe vremea schismei celei mari de la 1054. De mică a fost milostivă din cale afară. Își dădea săracilor hainele sale, chiar certată fiind de părinți. După moartea acestora și-a împărțit averea cu fratele său Eftimie, viitorul episcop de Madita. Partea ei a împărțit-o săracilor și și-a urmat drumul. În duminica de după Înălțarea Sfintei Cruci a auzit în biserică evanghelia: „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34), și a făcut întocmai.

Sufletul ei râvnea după Hristos și avea nostalgia de a-L urma. S-a retras într-o mănăstire de fecioare de lângă Constantinopol, ducând o viață ascetică exemplară. Ne-a demonstrat că avea dreptate Sfântul Maxim Mărturisitorul când a zis că nevoința nu ucide trupul, ci-l fortifică.

Când se apropia sfârșitul călătoriei sale pământești îngerul a îndemnat-o să se întoarcă în satul său Epivat. Înainte de a face lucrul acesta s-a închinat în biserica Sfânta Sofia, în biserica Vlahernelor, iar apoi a plecat la locurile sfinte de la Ierusalim. A tras la o mănăstire de fecioare de lângă Iordan, s-a nevoit pe mai departe, iar apoi a revenit în satul său. La 25 de ani a plecat la Domnul.

A fost îngropată lângă biserică, moaștele sale făcând multe minuni. Împăratul românilor și al bulgarilor Asan i-a mutat moaștele la Târnovo, de aici a fost dusă la Belgrad, iar apoi la Constantinopol. Domnitorul Moldovei Vasile Lupu, după ce a plătit datoriile Patriarhiei, a primit voie de la sultan să-i ducă moaștele în Iași.

Pe 14 octombrie 1641, acest odor de mare preț este așezat în Biserica Trei Ierarhi, iar acum moaștele Sfintei Parascheva sunt oblăduite de biserica Mitropoliei, făcând multe minuni și aducând mângâiere poporului binecredincios.

Cel mai bine rezumă viața Sfintei troparul zilei: „Întru tine, Maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând crucea, ai urmat lui Hristos; și, lucrând, ai învățat să nu se uite la trup, că este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, Cuvioasă Maică Parascheva duhul tău”[1].

Sau un al doilea tropar: „Viață pustnicească și fără gâlceavă iubind și în urma lui Hristos, mirele tău, cu dragoste alergând și jugul cel bun al aceluia în tinerețile tale luând, cu semnul Crucii bărbătește întrarmându-te, împotriva vrăjmașilor celor de gând, și cu lupte pustnicești, cu postul, cu rugăciunile și cu picăturile lacrimilor, cărbunii patimilor ai stins, vrednică de laudă Parascheva; și acum, în cămările cerești stând înaintea lui Hristos, împreună cu înțeleptele fecioare, roagă-L pentru noi, cei ce cinstim sfântă prăznuirea ta”[2].

Biserica cu moaștele sale este locul duhovnicesc de mângâiere pentru cei ce ajung la Iași. Cu prilejul sărbătorii suntem chemați să ne punem semne de întrebare și să reconsiderăm cu seriozitate viața noastră religioasă. Noi îi cerem Cuvioasei Maici Parascheva să se roage pentru noi și pentru tot poporul nostru, ca să ne găsim comuniunea, echilibrul și pacea de care avem atâta nevoie.

ANDREI

Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului

şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului

————————————–

[1] Mineiul pe Octombrie, EIBMBOR, București, 2004, p. 484.

[2] Ibidem, p. 192.

Foto credit: Doxologia.ro

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/ips-andrei/" target="_self">Mitropolitul Andrei</a>

Mitropolitul Andrei

Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.

Ultimele articole

De la o formă a pescuirii la „Pescuire”

De la o formă a pescuirii la „Pescuire”

Aspecte introductive După ce tămăduiește un demonizat, pe soacra lui Petru și mai mulți bolnavi, Mântuitorul iese din nou la propovăduire. Amfiteatrul natural de pe malul Ghenizaretului îi permite să se adreseze ascultătorilor într-un cadru pitoresc și să fie auzit...

Despre smerenia urbană

Despre smerenia urbană

Smerenia înseamnă să fii în inimă cu Predica de pe Munte și Cele Nouă Fericiri, dar să vezi că te-ai înzăpezit pe muntele Celor Zece Legi și nu poți căuta la Rugul Aprins al credinței. Smerenia înseamnă să vrei să ajungi pe Muntele Taborului, dar să te împotmolești pe...

Crucea și urmarea

Crucea și urmarea

Aspecte introductive Conținutul pericopei evanghelice din această duminică e atât de cunoscut, încât este de-a dreptul dificil a vorbi despre el. După ce săvârșește tămăduirea unui orb și-l mustră pe Petru pentru refuzul lui de a înțelege esențialul mesajului pe care...

Un Jurnal cât o Școală

Un Jurnal cât o Școală

Am admirat mereu oamenii care au reușit să își descrie devenirea întru ființă în paginile unui Jurnal. Desigur că Jurnalul de la Păltiniș sau, mai aproape acela a lui Sașa Pană ori Kafka, asupra cărora sper să-mi îngăduie Dumnezeu să pot reveni, s-au întretăiat în...

Mai multe din Spiritualitate
Clevetirea – patimă de necinste

Clevetirea – patimă de necinste

Printre multe patimi care tiranizează viața duhovnicească a credincioșilor se numără și clevetirea – o patimă de necinste, izvorâtă, așa cum spune Sfântul Ioan Scărarul, „din ură și din ținerea de minte a răului”[1], dar alimentată de diavolul, care, „de la început, a...

Procesul lui Iisus | Pr. Prof. Stelian Tofană

Procesul lui Iisus | Pr. Prof. Stelian Tofană

Deşi găsit nevinovat de autoritatea romană, Iisus este condamnat. "Răstigniţi-L!" au fost cuvintele lui Pilat care au pecetluit sentinţa. Descoperiţi o perspectivă biblică, istorică şi spiritual-aplicativă a celebrului proces urmărind conferința „Procesul lui Iisus -...

Ce facem cu timpul în secolul vitezei? | Predică Pr. Dorel Gălan

Ce facem cu timpul în secolul vitezei? | Predică Pr. Dorel Gălan

Cuvântul de învățătură al Pr. Dorel Gălan, parohul Bisericii „Sf. M. Mc. Gheorghe” din Cluj-Napoca, rostit în Catedrala Mitropolitană, miercuri seara, 21 aprilie 2021, în ultima Săptămână Duhovnicească  a Postului Mare, organizată de Facultatea de Teologie Ortodoxă...