În istoria Bisericii, puțini sfinți au fost cinstiți cu atâta dragoste și evlavie precum Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Chipul său de ostaș, strălucind în armură și biruind balaurul – icoană a răului și a minciunii – este cunoscut în întreaga creștinătate ca simbol al curajului, al credinței neclintite și al jertfei pentru Hristos.
De neam bun și credincios din pruncie
Sfântul Gheorghe s-a născut în Capadocia, într-o familie creștină aleasă. Tatăl său a murit martir, iar mama sa, o femeie temătoare de Dumnezeu, l-a crescut în Palestina, unde avea moșteniri și gospodărie. Din fragedă tinerețe, Gheorghe s-a arătat curajos, drept și înțelept. Frumos la chip și cu minte ageră, a fost primit în armata romană, iar datorită meritelor sale, a fost ridicat la rangul de tribun și apoi comit imperial, în garda împăratului Dioclețian.
În anii 303, Dioclețian a declanșat una dintre cele mai sângeroase persecuții împotriva creștinilor. Când împăratul și sfetnicii săi au cerut dregătorilor să ia parte la prigonirea celor ce credeau în Hristos, Sfântul Gheorghe s-a ridicat în fața tuturor și a rostit, cu neclintită convingere, că numai Hristos este Dumnezeu adevărat, iar idolii sunt minciuni ale diavolului. Pentru această mărturisire a fost arestat, torturat și condamnat.
Timp de zile și nopți, trupul său a fost supus la chinuri cumplite: a fost tras pe roata cu cuțite, ars cu var nestins, încălțat cu sandale de fier încins, otrăvit, zdrobit cu pietre și biciuit cu cruzime. Cu toate acestea, puterea rugăciunii și a harului dumnezeiesc l-au ținut nevătămat, ba mai mult, Dumnezeu a lucrat prin el minuni uimitoare – a înviat un mort, a vindecat bolnavi, a întors la credință slujitori păgâni și chiar pe împărăteasa Alexandra, care a fost martirizată împreună cu el.
În cele din urmă, Sfântului Gheorghe i s-a tăiat capul în ziua de 23 aprilie, primind cununa muceniciei. Moartea lui nu a fost o înfrângere, ci o biruință luminată, care i-a adus numele de „purtătorul de biruință” – biruitor asupra morții, a păgânismului, a fricii și a slăbiciunii omenești.
Sfântul Gheorghe este cinstit de creștinii din întreaga lume, icoana lui fiind așezată cu evlavie în case, biserici, instituții, dar și în inima multor ostași. Este patron spiritual al multor țări, orașe și eparhii, iar credincioșii îl invocă în rugăciuni ca pe un grabnic ajutător și apărător în ispite și încercări.
Mănăstirea „Sfântul Gheorghe” din Dej – o nouă vatră monahală sub ocrotirea mucenicului
În Episcopia Clujului, dragostea pentru Sfântul Gheorghe s-a concretizat într-o frumoasă lucrare: înființarea Mănăstirii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Dej, pe „Dealul Bacăului”. Așezământul a fost întemeiat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, la data de 1 iunie 2022, iar ca stareț a fost rânduit ieromonahul Fanurie Borza.
Terenul a fost dăruit de Parohia Dej II, prin preoții Cătălin Feier și Emil Sabadîș, alături de enoriașii parohiei. Mănăstirea, aflată la început de drum, se dorește a fi un loc de rugăciune și binecuvântare pentru toți cei care caută tăcerea, liniștea și sprijinul cereștilor ocrotitori, urmând pilda curajului și a sfințeniei Sfântului Gheorghe.
