Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca a ajuns din nou într-un ceas al bilanțului. Și, ca în fiecare vară, trăgând o linie simbolică între împliniri și dezamăgiri, constatăm că cele din urmă pălesc în comparație cu bucuria de a fi împărtășit încă o stagiune de succes cu spectatorii noștri. Așadar, înainte de a ne celebra realizările, trebuie să ne exprimăm recunoștința față de aceștia, pentru că ne-au ajutat să rezistăm, să creștem și să contribuim în continuare la relevanța și vitalitatea culturii clujene. Deși am trăit momente dificile, încercări dureroase pentru colectivul nostru, am simțit mereu, în aceste luni, solidaritatea, iubirea și energia publicului, care ne-au hrănit și ne-au motivat atât din punct de vedere artistic, cât și uman.

Stagiunea 2025/2026 ne-a adus însă și numeroase momente de bucurie, aplauze entuziaste și satisfacția unor premiere memorabile. Revederea cu personalități de vază din teatrul românesc și internațional, petrecută cu ocazia celei de-a XIV-a ediții a Întâlnirilor Internaționale de la Cluj, a prilejuit numeroase dezbateri, schimburi de idei și de inițiative, precum și o privire sinceră, reflexivă, asupra muncii noastre.

Cele două evenimente anuale care ne apropie poate cel mai mult de spiritul comunității, Noaptea și Ziua Porților Deschise, ne-au ajutat, pe de altă parte, să ne detașăm de convențiile actului teatral, să facem schimb de roluri și să ne jucăm alături de vizitatori, confirmând, și pentru noi, și pentru ei, potențialul creativ al muncii în echipă și al gândirii în afara tiparelor.

În luna decembrie au avut premiera două spectacole complet diferite din punct de vedere estetic și dramaturgic, însă fiecare valoros în felul său: Umbră pe hârtie, scris și regizat de Dragoș Pop, și Un altfel di Harap-Alb, prelucrare contemporană, în cheie satirică, după basmul lui Ion Creangă, semnată de Ionuț Caras, regizorul spectacolului. Primul, montat în cadrul intim al Studioului Euphorion, evidențiază într-un mod impresionant personalitatea artistică a actriței Miriam Cuibus, pe când cel de-al doilea aduce, pe Scena mare, o distribuție numeroasă, realizând o adevărată desfășurare de forțe, de un comic irezistibil.

Prima premieră a anului 2026, la Studioul Euphorion, a fost Sonia ridică mâna, după romanul Laviniei Braniște, în regia lui Răzvan Mureșan, o poveste despre explorarea propriei identități, pornind de la încercarea protagonistei de a înțelege istoria recentă. A urmat Privește înapoi cu mânie de John Osborne, la Sala mare, un spectacol adaptat și regizat de Tudor Lucanu, care a ales să deplaseze centrul de greutate al piesei originale, actualizând-o printr-un discurs fățiș despre abuz și despre variile forme prin care acesta se poate insinua în viața unei familii contemporane.

În luna martie, îndrăgitul regizor Alexandru Dabija a venit la Teatrul Național pentru refacerea spectacolului Mein Kampf, de această dată cu actorul Matei Rotaru în rolul lui Hitler. Astfel, farsa antinazistă a lui George Tabori, al cărei umor frust este accentuat cu ingeniozitate de muzica Adei Milea și a Ancăi Hanu, a fost primită cu același entuziasm ca la premiera din 2014.

Numărul 1 mondial de Horia Gârbea, text montat în premieră națională absolută de Tudor Antofie, a continuat seria de producții realizate în spațiul Euphorion. Tragicomedia despre ambiția fără limite și consecințele ei devastatoare ne-a oferit ultimul rol în teatru al actorului Ioan Isaiu, care avea să ne părăsească în mod dureros și neașteptat la puțin timp după premieră.

Stagiunea 2025/2026 s-a încheiat tot la Studioul Euphorion, cu premiera Lungul drum al zilei către noapte, spectacol dramatizat și regizat de Mihaela Panainte după capodopera lui Eugene O’Neill. În această nouă viziune scenică, tragedia familiei Tyrone este reinterpretată în lumina mai optimistă a iertării și a depășirii traumelor familiale.

Pe lângă toate acestea, repertoriul Teatrului Național s-a îmbogățit însă și cu două producții realizate inițial în regim independent: 9 RUȘINI și alte tablouri scandaloase din istoria recentă a României, un spectacol despre traumele istorice ale poporului român,  în regia lui Ionuț Caras, care l-a adaptat pentru Scena mare a Naționalului, și Simfonia libertății, un solo performance de Sânziana Tarța, gândit în timpul bursei de rezidență artistică acordată de Om Centru Coregrafic și realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

Ne bucurăm că și în această stagiune am participat la festivaluri din țară și străinătate, printre care se numără Reuniunea Teatrelor Naționale de la Chișinău, ediția românească a programului Playing with Kantor de la Cracovia și festivalul Off Europa de la Leipzig.

De asemenea, am continuat eforturile începute anul trecut pentru a deveni un teatru sustenabil, fiind ghidați de Theatre Green Book (ghidul elaborat de ETC, organizație din care facem parte). În luna februarie, am marcat Anul Constantin Brâncuși printr-un eveniment de amploare, BRÂNCUȘI 150, care a inclus o proiecție de film, un spectacol lectură și numeroase dezbateri interesante.

Totodată, în 2026, proiectul Drept la replică. Lecturi teatrale la bibliotecă, o serie de spectacole-lectură, realizat în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj, a avut parte de nouă ediții de succes, marcând începutul unei colaborări, sperăm noi, de lungă durată.

Suntem deci recunoscători fiecărui spectator care a ales să ne calce pragul în această stagiune, fiecărui prieten al Teatrului Național „Lucian Blaga” care ne-a văzut spectacolele cu deschidere, aplaudându-ne sau criticându-ne, fiecărei persoane care ne-a încurajat în momentele grele. Vă mulțumim că ați rămas alături de noi și că ne amintiți în fiecare zi sensul artei căreia am ales să ne dedicăm. Să ne vedem cu bine în stagiunea 2026/2027, începând cu data de 5 septembrie!