Radio RENAȘTEREA

 LIVE

Simion Mehedinți – părintele geografiei românești

de | dec. 14, 2021 | Personalitatea zilei, Documentare

Geograf, profesor la Universitatea din București, membru al Academiei Române, creatorul și organizatorul învățământului geografic modern în România, cât și director al Revistei „Convorbiri literare„, între anii 1907-1923. Acesta a fost SimionMehedinți.

S-a născut la 16 octombrie 1868, la Soveja, însă naşterea sa a fost declarată oficial două zile mai târziu. A fost fiul lui Neculai Mehedinți, dascăl de biserică și Voicăi Mehedinți.

Simion a avut 10 frați dar 7 dintre ei au murit după primii ani de viaţă din cauza vărsatului. Cei patru copii care au supravieţuit au fost: Neculai – seminarist la Cetatea Albă şi preot la Păuneştii Vrancei, Marina, căsătorită cu preotul Constantinescu în Soveja, Ion, preot la Soveja, şi Simion.

A urmat clasele primare la Școala din Vidra iar cursurile liceale la Focșani și București. Apoi, timp de 4 ani, a urmat Seminarul de la Roman, apoi un an la Seminarul Central de la Bucureşti, un alt an la Liceul „Unirea” din Focşani şi alţi trei ani la Colegiul „Sfântu Sava” din Bucureşti.

După ce Mehedinţi a luat cu bine examenul de licență, a obţinut de la Societatea Română de Geografie, o bursă pentru a studia geografia la Paris. De aici el s-a deplasat  la Berlin pentru studiu, unde şcoala geografică era cu mulţi paşi înainte.

După ce acesta și-a finalizat studiile, a ajuns profesor la Universitatea din București, la prima catedră de geografie din România unde a predat timp de 38 ani. De asemenea a ajuns să fie directorul revistei ”Convorbiri literare” .

Datorită meritelor sale desăvârșite, Simion Mehedinti a fost ales în anul 1915, membru al Academiei Romane.

În lucrarea „Geografia ca mijloc de educație în învățământulsecundar și inferior” , el a susținut cum că „geografia școlară are menirea și chiar datoria deosebită de a sintetiza în mod armonios cunoștințele elevilor, de a le prezenta minții, ca pe un tot organic, făcând astfel pe elevi să simtă necontenit interesul reciproc care leagă un studiu de celalalte dimprejur. Reținerea faptelor trebuie să fie întemeiată pe raționament și nu pe o memorie mecanică. Menirea geografiei nu poate fi împlinită decât întemeind memorizarea faptelor prin stabilirea legăturilor cauzale dintre ele” .

A colaborat la numeroase ziare și reviste: „Cuvântul Studențesc„, „Duminica poporului„, precum și la cele de specialitate, cu multe studii de geografie, metodologie geografică și mai ales antropogeografie: „Buletinul Societății Române de Geografie„, „Natura„, „Anuarul de Geografie și Antropogeografie„, și multe altele.

Datorită regimului comunist, acesta a ajuns marginalizat (cea mai mare parte a studiilor sale fiind interzise).

S-a stins din viață în anul 1962.

AUTOR: Cătălin Onicaș

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Simion Mehedinți – părintele geografiei românești
Simion Mehedinți – părintele geografiei românești
/

Ultimele articole

Importanţa rugăciunii | Începutul Triodului

Importanţa rugăciunii | Începutul Triodului

„Vameşul, departe stând, nu voia nici ochii să-şi ridice către cer, ci-şi bătea pieptul zicând: «Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului»” (Luca 18, 13) Intrăm într-o perioadă specială din Anul Liturgic: începe perioada Triodului. Aceasta ţine zece săptămâni, până...

Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” de la Nușeni

Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” de la Nușeni

Inițiativa înființării Mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din localitatea bistrițeană Nușeni, Protopopiatul Beclean, a aparținut vrednicului de pomenire Arhiepiscop Teofil Herineanu. Acesta a aprobat, în 1991, înființarea unei mănăstirii în ținutul său...

Povestea ctitoriilor ștefaniene în eparhia de la Vad și Feleac

Povestea ctitoriilor ștefaniene în eparhia de la Vad și Feleac

Puțină lume știe că Sfântul Șetafan cel Mare, cunoscut în popor ca mare ctitor de lăcașuri sfinte și aspru luptător pentru independența ținuturilor românești, este întemeietorul celor două eparhii istorice de la Feleac și de la Vad.  Viața românilor ortodocși din zona...