Simion Mehedinți – părintele geografiei românești

de | dec. 14, 2021 | Personalitatea zilei, Documentare

Geograf, profesor la Universitatea din București, membru al Academiei Române, creatorul și organizatorul învățământului geografic modern în România, cât și director al Revistei „Convorbiri literare„, între anii 1907-1923. Acesta a fost SimionMehedinți.

S-a născut la 16 octombrie 1868, la Soveja, însă naşterea sa a fost declarată oficial două zile mai târziu. A fost fiul lui Neculai Mehedinți, dascăl de biserică și Voicăi Mehedinți.

Simion a avut 10 frați dar 7 dintre ei au murit după primii ani de viaţă din cauza vărsatului. Cei patru copii care au supravieţuit au fost: Neculai – seminarist la Cetatea Albă şi preot la Păuneştii Vrancei, Marina, căsătorită cu preotul Constantinescu în Soveja, Ion, preot la Soveja, şi Simion.

A urmat clasele primare la Școala din Vidra iar cursurile liceale la Focșani și București. Apoi, timp de 4 ani, a urmat Seminarul de la Roman, apoi un an la Seminarul Central de la Bucureşti, un alt an la Liceul „Unirea” din Focşani şi alţi trei ani la Colegiul „Sfântu Sava” din Bucureşti.

După ce Mehedinţi a luat cu bine examenul de licență, a obţinut de la Societatea Română de Geografie, o bursă pentru a studia geografia la Paris. De aici el s-a deplasat  la Berlin pentru studiu, unde şcoala geografică era cu mulţi paşi înainte.

După ce acesta și-a finalizat studiile, a ajuns profesor la Universitatea din București, la prima catedră de geografie din România unde a predat timp de 38 ani. De asemenea a ajuns să fie directorul revistei ”Convorbiri literare” .

Datorită meritelor sale desăvârșite, Simion Mehedinti a fost ales în anul 1915, membru al Academiei Romane.

În lucrarea „Geografia ca mijloc de educație în învățământulsecundar și inferior” , el a susținut cum că „geografia școlară are menirea și chiar datoria deosebită de a sintetiza în mod armonios cunoștințele elevilor, de a le prezenta minții, ca pe un tot organic, făcând astfel pe elevi să simtă necontenit interesul reciproc care leagă un studiu de celalalte dimprejur. Reținerea faptelor trebuie să fie întemeiată pe raționament și nu pe o memorie mecanică. Menirea geografiei nu poate fi împlinită decât întemeind memorizarea faptelor prin stabilirea legăturilor cauzale dintre ele” .

A colaborat la numeroase ziare și reviste: „Cuvântul Studențesc„, „Duminica poporului„, precum și la cele de specialitate, cu multe studii de geografie, metodologie geografică și mai ales antropogeografie: „Buletinul Societății Române de Geografie„, „Natura„, „Anuarul de Geografie și Antropogeografie„, și multe altele.

Datorită regimului comunist, acesta a ajuns marginalizat (cea mai mare parte a studiilor sale fiind interzise).

S-a stins din viață în anul 1962.

AUTOR: Cătălin Onicaș

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Simion Mehedinți – părintele geografiei românești
Simion Mehedinți – părintele geografiei românești
/

Ultimele articole

Cuviosul Efrem Katunakiotul și teologia pustiei

Cuviosul Efrem Katunakiotul și teologia pustiei

Monahismul athonit a însemnat mereu un reper de viață duhovnicească pentru lumea ortodoxă, în pofida perioadelor de impas pe care le-a traversat de-a lungul timpului. El a cucerit prin istoria lui milenară, prin tezaurul de artă bisericească de inspirație bizantină,...

Episcopul MELCHISEDEC ȘTEFĂNESCU (15 februarie 1823 – 16 mai 1892)

Episcopul MELCHISEDEC ȘTEFĂNESCU (15 februarie 1823 – 16 mai 1892)

Episcopul Melchisedec al Romanului, unul dintre cei mai culți și iscusiți ierarhi ai celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea se naște la data de 15 februarie 1823 în județul Neamț, într-o familie de preoți. Ambii părinți, atât preotul Petrache, cât și...

Poeta și prozatoarea Otilia Cazimir (12 februarie 1894 – 8 iunie 1967)

Poeta și prozatoarea Otilia Cazimir (12 februarie 1894 – 8 iunie 1967)

Otilia Cazimir, pe numele ei adevărat Alexandrina Gavrilescu, a văzut lumina zilei în 12 februarie 1894 în județul Neamț, fiind al cincilea copil al soților Ecaterina și Gheorghe Gavrilescu. Copilăria și-o petrece în satul natal Cotu Vameș, urmând ca în anul 1898 să...

Feodor Dostoievski (30 octombrie 1821 – 9 februarie 1881)

Feodor Dostoievski (30 octombrie 1821 – 9 februarie 1881)

Opera marelui scriitor rus Feodor Dostoievski a avut un impact profund asupra mai multor domenii de interes printre care se regăsesc: literatura, psihologia, filosofia și chiar teologia secolului al XX-lea. Dostoievski provine dintr-o familie cu rădăcini...

VICTOR ROTH (1874-1936), un sebeșean mai puțin cunoscut

VICTOR ROTH (1874-1936), un sebeșean mai puțin cunoscut

De-a lungul ultimului mileniu, comunitatea săsească a Sebeşului a fost cea care a modelat destinele acestuia şi care, prin modul de organizare, tipul de mentalitate, disciplina, rigoarea şi seriozitatea specifică popoarelor germanice i-a conturat imaginea de burg...

Episcopul Nicolae Ivan, întruparea hărniciei

Episcopul Nicolae Ivan, întruparea hărniciei

A trecut la cele veșnice în 1936, 3 februarie, după ce Clujul a fost revoluționat de către el prin hărnicie, prin dragoste de neamul românesc, prin bucuria de a sfinți biserici și catedrale, de a înființa reviste și școli, dintre care Academia Teologică este cea mai...