Luni, 13 noiembrie 2017, de la ora 8:00, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat, în biserica Mănăstirii „Învierea Domnului” de la Habra – Groşi, Protopopiatul Baia Mare, Sfânta Liturghie şi Te-Deum-ul cu ocazia Sinaxei monahale eparhiale anuale a întâistătătorilor aşezămintelor monahale şi duhovnicilor acestora.

În timpul Sfintei Liturghii a fost hirotonit întru ieromonah ierodiaconul Sofronie pe seama Schitului „Vasile cel Mare” Vinişorul Borşa. Răspunsurile la strană au fost date de Corala de muzică bizantină „Theologos” a Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijată de Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu.

          „Această mănăstire a fost condusă de un stareţ pe nume Efrem şi de un alt stareţ pe nume Serghie, pe care l-a adus Mihai Viteazul, la 1600, şi care a participat la Sinodul unionist de la Iaşi, pentru unitatea celor trei provincii româneşti sub Mihai Viteazul”, a precizat Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin Aceasta a fost şi cauza pentru care mănăstirea a fost distrusă de duşmanii românilor şi ortodoxiei în urmă cu câteva secole.

Vorbind despre mănăstiri, Întâistătătorul Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului s-a oprit la rolul lor misionar:

„Mănăstirile noastre sunt misionare, nu sunt cetăţi medievale închise cu ziduri, ci sunt deschise în permanenţă pentru popor”, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin.

Organizată în ziua prăznuirii Sfântului Ioan Gură de Aur, Patriarhul Constantinopolului, Sinaxa de la Mănăstirea Habra a avut pe ordinea de zi tema „Patriarhul Justinian Marina şi monahismul ortodox în perioada comunistă”, temă aleasă în mod deosebit, deoarece 2017 este declarat de Patriarhia Română „Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al  apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului”. Referatul a fost susținut de arhim. Macarie Motogna, stareţul Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia, care a punctat rolul Patriarhului Justinian de apărător al monahismului în toată perioada cât s-a aflat la conducerea Bisericii Ortodoxe Române, învingând prin înţelepciunea sa un regim declarat ateu:

 „Monahismul ortodox este parte integrantă din fiinţa Bisericii creştine, contribuind în mod constant, din interior, la consolidarea Bisericii. De acest fapt a fost conştient şi vrednicul de pomenire Patriarhul Justinian Marina, care a păstorit Biserica Ortodoxă Română în perioada cea mai dură a conducerii statale atee (1948-1977) şi a înţeles că Biserica trebuie să-şi consolideze şi să-și întărească întreaga sa structură, între care şi monahismul. Patriarhul Justinian Marina, deşi a fost preot căsătorit, a avut o mare aplecare pentru viaţa monahală şi a iubit extrem de mult mănăstirile. Încă de la instalarea sa, Patriarhul şi-a îndreptat atenţia spre monahism, dorind să aducă în viaţa monahală un suflu nou, nu doar de vieţuire ascetică şi mistică, ci şi de cultură şi administraţie, reuşind chiar sporirea numărului de mănăstiri şi schituri existente până atunci şi a vieţuitorilor din ele, precum şi implicarea activă a duhovnicilor şi a stareţilor în viaţa duhovnicească şi administrativ-disciplinară.”

Cu ocazia Sinaxei, a fost prezentat monahilor şi monahiilor Steagul Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, după care au fost discutate probleme curente legate de viaţa monahală.

    Andrei Fărcaş