Bătrânul Amfilohie:
„Singurătatea este o convorbire cu Dumnezeu şi cu Îngerii, care se apropie de noi cu dragoste şi gingăşie. Nu voi schimba niciodată stâncile aride şi sumbre ale Patmosului cu grădinile înflorite ale Athenei. În oraş oamenii n-au simţământul sacrului. Ei privesc florile, casele frumoase, fără ca inima să-I mulţumească lui Dumnezeu, care ne-a copleşit cu atâtea frumuseţi. Într-un loc pustiu, dimpotrivă, peisajul urât şi păsările care cântă rău te fac să-L simţi pe Dumnezeu foarte aproape. Fericit ce se află aproape de Dumnezeu, chiar dacă trăieşte pe o stâncă!”
