Smaranda Brăescu – „regina înălțimilor”

Smaranda Brăescu a fost prima femeie parașutistă cu brevet din România. După ce a bătut recorduri în Europa, a mers în SUA pentru a continua. A devenit campioană mondială la parașutism în anul 1932, când a sărit de la 7400 de metri înălțime.

Smaranda Brăescu s-a născut în satul Hănțești din Județul Galați.  Între anii 1904 – 1909, a urmat cursurile şcolii primare din satul vecin Vizureşti. În 1911 s-a înscris la Şcoala profesională de fete din Bârlad, pe care a absolvit-o în  anul 1916. Din cauza condiţiilor materiale dificile ale familiei a fost trimisă la Bucureşti, unde a locuit la internatul azilului „Elena Doamna” şi a studiat la Şcoala Normală „Principesa Elisabeta”. Apoi, în perioada 1924-1928, a urmat cursurile Academiei de Belle Arte din București, secția Artă Decorativă și Ceramică.

Smaranda Brăescu – „regina înălțimilor”

Însă, chiar dacă a urmat o școală stereotipică pentru femei, nu a urmat stereotipiilor vremii. În vara anului 1928, la invitaţia inginerului german Heinecke, a plecat la Berlin pentru a urma cursuri de paraşutism. La data de 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parașuta. După ce a aterizat a afirmat că se simte „ca un copil căruia i-a reuşit o ştrengărie”.  Din acest moment, România a devenit cel de-al patrulea stat european, după Franţa, Cehoslovacia şi Elveţia, cu o femeie paraşutistă brevetată.

Pentru că avioanele și parașutele erau în stadiile incipiente, salturile nu erau la fel de sigure ca astăzi. La Braşov, motorul avionului s-a oprit în momentul decolării, la Brăila a căzut în Dunăre, la Cluj-Napoca şi Satu Mare avionul a aterizat în copaci. În 1929 şi 1930 a suferit două accidente în urma cărora a stat şase luni în spital. Piedicile nu au descurajat-o. Era hotărâtă să doboare recordul feminin la saltul cu parașuta. În Europa era de 4000 de metri, iar în America de 5384 m.

În anul 1931 a primit aprobare de la Comandamentul Aviaţiei Militare. Avionul din care a sărit era însoțit de unul medical.  La data de 2 octombrie 1931, a sărit de la 6000 m fără mască de oxigen. După 21 de minute și 25 de secunde a atins pământul. A aterizat cu succes într-un lan de porumb din Bărăgan. Saltul a fost confirmat de Federaţia Aeronautică Internaţională. În acest fel Smaranda Brăescu deţinea recordul  european pentru saltul cu parașuta. Pentru această performanţă a fost decorată cu Crucea de Aur a ordinului Virtutea Aeronautică.

Chiar dacă deținea recordul mondial la saltul cu parașuta feminin, știa că este capabilă să bată recordul mondial pentru ambele categorii. În anul 1932 merge în SUA, unde, cu acordul Departamentului Apărării, s-a antrenat în San Francisco să doboare recordul mondial  de 7233 m. A avut multe salturi eșuate. În luna ianurie spre exeplu le spunea oamenilor într-o engleză rudimentară că nu vrea să sară cu parașută americană. A arătat cu degetul numele unei parașute germane. A spus că atunci când a sărit  și a tras de funia parașutei americane, aceasta nu s-a deschis. În timp ce cădea la o viteză accelerată, a tras de funia parașutei de rezervă și aceasta s-a deschis. A reușit să aterizeze într-un lan grău. Era cât pe ce să intre în niște linii de curent.   S-a îmbolnăvit în urma acestui salt pentru că la acea înălțime aerul este foarte rece, iar balansarea tulburentă cât timp parașuta nu s-a deschis a făcut lucrurile să fie și mai rele.

La data de 19 mai 1932, a sărit de la înălțimea de 7400 m și a doborât recordul mondial pentru cel mai înalt salt cu parașuta. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică – clasa Crucea de Aur. Au fost nevoie de 20 de ani ca cineva să-i doboare acest record.Smaranda Brăescu – „regina înălțimilor”

În 1934 urmează cursuri de pilotaj la şcoala Curtiss Weight din Valley Stream, New York și obține brevetul de pilot civil. În România a fost inițial refuzată la școala de pilotaj. I s-a spus că nu au avioane de sacrificat. I s-a spus că „femeile nu au voie să facă aviație”. Și totuși, a reușit în cele din urmă să urmeze o școală de pilotaj. I s-a mai spus în România de către autorități că nu au bani pentru a-i plăti antrenamentele. Dar după ce a reușit să doboare recordul european, oamenii au făcut chetă pentru a-i plăti Smarandei cele necesare pentru a doborâ recordul mondial.

Astfel, a ajuns să fie proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez și un bimotor de tip Milles Hawk. Nu erau cele mai performante, dar erau suficient de bune pentru a stabili rnoi recorduri.  Cu cel de-al doilea s-a hotărât să doboare încă unul. În anul 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore și 10 minute. A pornit din Roma și a zburat în linie dreaptă până când a rămas fără combustibil. A aterizat forțat în Tripoli.

La  data de 27 aprilie 1936, la bordul avionului personal, a traversat Munţii Iugoslaviei, o zonă extrem de turbulentă. A fost una din puținii instructori de parașutiști militari. A activat ca instructoare la Batalionul 1 de parașutiști de la Băneasa.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a făcut parte ca pilot în  „Escadrila Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit şi apoi pe frontul de Vest, în cadrul escadrilei nr. 13, în Transilvania. A fost decorată cu crucea „Regina Maria” clasa III.Smaranda Brăescu – „regina înălțimilor”

În anul 1946 a protestat împotriva alegerilor falsificate din noiembrie. A semnat împreună cu alte personalități un memoriu, care, din nefericire ajunge în posesia delegației sovietice, iar Smaranda este condamnată la  doi ani de închisoare.

Pentru a scăpa, s-a retras din viața publică fără urmă. S-a ascuns, probabil într-o mănăstire, sub numele de Maria Popescu. S-a îmbolnăvit de cancer mamar şi a fost operată de profesorul Fălcoianu şi internată pe ascuns la Clinica Universitară din Cluj-Napoca, sub supravegherea profesorului doctor Iuliu Haţeganu. Nu se cunoaşte cu certitudine locul unde a fost înmormântată, dar se presupune că rămăşiţele i s-ar găsi în Cimitirul Central din Cluj.

A trecut la cele veșnice, probabil în data de 2 februarie 1948 la Cluj.

Smaranda Brăescu, a primit pe bună dreptate supranumele de  „regina înălțimilor”.  A doborât recordul mondial pentru saltul cu parașuta, atât la categoria femei, cât și la bărbați, pentru care a fost nevoie de 20 de ani ca să-l doboare altcineva. A zburat 1100 km pentru a stabili alt record. A fost una din puținele instructoare de parașutiști, și indiferent de câte ori avionul nu zbura, se prăbușea, parașuta funcționa, tot își dorea să se întoarcă în aer. Smaranda Brăescu, a fost cu adevărat „regina înălțimilor”.

Smaranda Brăescu – „regina înălțimilor”

Surse:

  1. Allen Herr, Aviation in Northern California 1910-1939: Volume II: Yuba, Sutter, and Butte Counties, Stansbury Publishing, Chico, 2015 https://books.google.ro/books?id=R072DwAAQBAJ&pg=PP229&dq=smaranda+braescu&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwj6o_TWi9L3AhXspIsKHUQdD5AQ6AF6BAgFEAI#v=onepage&q=smaranda%20braescu&f=false

https://ro.wikipedia.org/wiki/Smaranda_Br%C4%83escu

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Smaranda_Br%C4%83escu

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Smaranda Brăescu – „regina înălțimilor”
Loading
/
Elisabeta Rizea și sufletul românesc

Elisabeta Rizea și sufletul românesc

„Au venit, maică, nenorociții ăștia de comuniști la putere și ne-au luat tot: păru’ din cap, pământu’, căruța. Un singur lucru nu ne-au putut lua: sufletu’!” Sunt cuvintele Elisabetei Rizea, țăranca simplă, dar curajoasă din Nucșoara, județul Argeș, simbol al...

Mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru si Pavel” din Țara Năsăudului

Mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru si Pavel” din Țara Năsăudului

Mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru si Pavel” din Țara Năsăudului, situată între localitățiile Rebra și Parva, a fost întemeiată în 1993, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania, pe locul unei vechi mănăstiri (secolul XVI) care a fost...

Viața Sfântului Nicolae Cabasila

Viața Sfântului Nicolae Cabasila

Născut la Tesalonic în jurul anului 1322, Sfântul Nicolae se trăgea, prin tatăl său, din familia Chamaetos; a adoptat însă, mai târziu, numele de familie al mamei sale: Cabasila, familie veche și renumită. Încă din tinerețea sa, a primit învațătura spirituală de la...

Viața Părintelui Paisie Olaru

Viața Părintelui Paisie Olaru

Părintele Paisie Olaru s-a născut la 20 iunie 1897 în satul Stroiești, comuna Lunca, județul Botoșani, fiind ultimul dintre cei cinci copii ai familiei Ioan și Ecaterina Olaru, singurul care a luat chipul îngeresc al călugăriei. În 1921 Părintele Paisie Olaru a fost...

Când începe postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel

Când începe postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel va începe în data de 12 iunie și va avea o durată de 17 zile. Durata postului este schimbătoare în funcție de când sunt sărbătorite Sfintele Paști. Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt cinstiți anual pe data de 29 iunie. Anul...