Stareța Ecaterina Ghiran de la Mănăstirea Cormaia, pomenită la 3 ani de la trecerea la cele veșnice

de | dec. 20, 2020 | Actualitatea religioasă

În Duminica dinaintea Nașterii Domnului, 20 decembrie 2020, obştea Mănăstirii Cormaia, din județul Bistrița-Năsăud, a făcut pomenire pentru stavrofora Ecaterina Ghiran, la împlinirea a trei ani de la trecerea sa la Domnul. Sfânta Liturghie şi slujba de pomenire au fost săvârşite de părintele arhimandrit Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, înconjurat de un sobor restrâns de clerici.

Din sobor au făcut parte duhovnicul mănăstirii, protosinghelul Nicodim Sîngeorzan, directorul Radio Renașterea, arhidiaconul Dan Văscu, și preotul Florin George Moldovan.

La finalul slujbei, arhimandritul Dumitru Cobzaru a tâlcuit pericopa evanghelică duminicală și a evocat personalitatea celei care a fost timp de 20 de ani stareța așezământului monahal.

Stavrofora Ecaterina Ghiran s-a născut în data de 25 februarie 1936, în localitatea Oşorhel, județul Cluj. La 8 noiembrie 1955, a fugit la Mănăstirea Nicula, unde a fost îndemnată să tragă la sorți pentru alegerea mănăstirii unde să se nevoiască. A ajuns la Mănăstirea Timișeni, de lângă Timișoara, apoi a primit ascultare la Mitropolia Banatului, unde a stat până în 1960. În urma Decretului 410 din 1959, a fost dată afară din mănăstire şi a lucrat o vreme la fabrica de cherestea de la Vasiova, după care s-a mutat la București, unde a lucrat 8 ani de zile. A reintrat în mănăstire şi a coordonat aproape 24 de ani, din ascultarea Mitropolitului Nicolae Corneanu, atelierul de croitorie al Mitropoliei Banatului.

După pensionare, s-a retras pentru o perioadă la Mănăstirea Timișeni, după care s-a stabilit la Mănăstirea Cormaia, unde, începând cu anul 1997, a fost numită stareță a acestui așezământ monahal din Țara Năsăudului.

A trecut la Domnul în data de 24 decembrie 2017, după 20 de ani de stăreție şi o viață  închinată Domnului Hristos, fiind înmormântată în proximitatea bisericii de zid a mănăstirii.

Istoricul mănăstirii

Mănăstirea Cormaia a fost reînfiinţată în anul 1994, pe o veche vatră monahală, de vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu, cu destinația mănăstire de călugărițe. În cadrul ansamblului mănăstiresc a fost construită o biserică din zid, ce poartă hramul „Tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”, fiind sfințită la data de 29 mai 2016, de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, alături de un sobor de ierarhi.

La Mănăstirea Cormaia mai există şi o bisericuţă din lemn, cu hramul „Buna Vestire”, construită în prima jumătate a secolului al XVII-lea, de călugării ortodocşi veniţi de la mănăstirile Neamţ şi Putna. Acest lăcaş de cult păstrează până astăzi opere de artă valoroase, între care icoane ale pictorului Tudor Zugravu. În anul 1762, mănăstirea a fost incendiată și călugării prigoniți, însă bisericuța din lemn a fost salvată. În 2004, bisericuța a fost resfințită, iar începând cu anul 2014 pictura a fost restaurată integral.

În anul 2015, Mănăstirea din Cormaia, situată la 5 km distanță de orașul-stațiune Sîngeorz-Băi, a primit o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina.

Până astăzi, așezământul monahal a cunoscut o dezvoltare impresionantă, aici vieţuind 28 de maici, stareță fiind stavrofora Sebastiana Sîngeorzan, iar duhovnic protosinghelul Nicodim Sîngeorzan.

Mai multe fotografii AICI

Foto credit: Dumitru Cucură

Ultimele articole

Agenda ierarhilor în Duminica a 21-a după Rusalii

Agenda ierarhilor în Duminica a 21-a după Rusalii

În Duminica a 21-a după Rusalii (Pilda semănătorului - a Sfinților Părinți de la Sinodul al VII-lea Ecumenic), 17 octombrie 2021, ierarhii din Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului vor sluji după următorul program: Înaltpreasfințitul Părinte ANDREI,...