Genuca Ceuca este un iscusit meșter popular și un rapsod din localitatea bistrițeană Salva. Adeseori mărturisește că n-ar putea trăi fără cântecul popular, învățat în casa părintească: „M-am născut în satul Runcu Salvei, dintr-o familie de oameni harnici, care au...
GENUCA CEUCA, meșterul și rapsodul popular bistrițean, care nu se abate de la autentic
Genuca Ceuca este un iscusit meșter popular și un rapsod din localitatea bistrițeană Salva. Adeseori mărturisește că n-ar putea trăi fără cântecul popular, învățat în casa părintească: „M-am născut în satul Runcu Salvei, dintr-o familie de oameni harnici, care au...
Jocul la șură, în satele din Transilvania
În duminici și-n sărbători, atunci când nu era post, în majoritatea satelor din Transilvania se organiza jocul sau hora satului. În vechime, când nu erau cămine culturale ca și astăzi, jocul se făcea pe perioada verii în curtea sau în șura unui sătean, iar iarna...
Cositul și strânsul fânului, obiceiuri de altădată
„Niciodată nu se începe’ cosâtu’ într-o zi de marți, numa’ de luni sau în alte zile, ca să hie lucru cu spor” De la Sânzâiene, în satele din Transilvania, începea cositul ierbii și adunatul fânului. Mai demult, poate și acum în unele zone, oamenii trăiau doar...
Răzvan Roşu, tânărul ce îmbracă zilnic costumul popular din zona Munţilor Apuseni
Deşi a trăit o parte importantă a vieţii sale la oraş, Răzvan Roşu nu s-a putut desprinde de lumea satului, acolo unde își are rădăcinile, și anume la Mărișel, județul Cluj. Atât în ţară, cât şi în străinătate Răzvan poate fi foarte uşor recunoscut, deoarece zilnic se...
Cântecele de cătănie și război
[two_fourth] Frunză verde lemn uscat, Mi-o vinit ordin în sat. – Du-te, maică, la birău Și adă ordinu meu. De la birău pân-acasă Curuiește-mi o cămașă; Curuiește-o românească Și o coasă cătunească. Pă mânecă de-a dreapta Scrie-te pe dumneata; Pe mâneca de-a...
Înstrăinarea fetei prin căsătorie
"Arde-ai, lume, din tri părți, Din tri părți cu lemne verzi Și de-o parte cu uscate Că n-avui noroc, nici parte Numai de străinătate". Mai demult, la sate, părinții erau cei care decideau cu cine se va mărita fata și așadar cine le vor fi viitorii cuscrii. De...
Rapsodul popular Teodora Purja “Nu sunt singură pentru că am doi prieteni: pe Dumnezeu și lucrul”
Oamenii locului îi spun "Todora diacului de după căşîle popii" şi aceasta pentru că vieţuieşte în apropierea casei preotului satului, pr. Timoftei Găurean. Adeseori, lelea Teodora Purja din satul bistriţean Agrieş mărturiseşte în horea tradiţională cu noduri: „Am...