Târnosirea bisericii Mănăstirii Măriuş, Protopopiatul Satu Mare

de | oct. 20, 2019

Duminică, 20 octombrie 2019, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, împreună cu Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar, au târnosit noua biserică a Mănăstirii Măriuş, Protopopiatul Satu Mare, urmată de Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie şi cuvântul de învăţătură.

Primirea

De o primire foarte frumoasă s-au bucurat Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin şi Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar, din partea primarului comunei Valea Vinului, Radu Cristea, a părintelui stareţ Protos. Gherontie Nergheş, a prefectului Darius Filip al judeţului Satu Mare, a deputaţilor Octavian Petric, membru în Adunarea Naţională Bisericească, şi Ioana Bran, a Ing. Mircea Leţiu, fost membru în Adunarea Naţională Bisericească, şi a marii mulţimi de credincioşi din Maramureşul Voievodal şi Sătmar sosiţi încă de dimineaţă devreme pentru a se ruga împreună cu soborul la Sfintele Slujbe.

O zi senină, de o frumuseţe rară, s-a aşezat duminica aceasta peste pădurile Codrului, învăluite în culorile arămii ale toamnei, unde, într-o poiană largă şi luminoasă, stă de strajă credinţei ortodoxe Mănăstirea Măriuş, împreună cu stareţul Gherontie şi vieţuitorii care îl ajută.

Aici, cu doar doi-trei vieţuitori, stareţul Gherontie a clădit mănăstirea, aşezându-se pe iarbă verde, dormind, la început, într-o încăpere mai mult decât modestă, de 5×5 metri, clădind, mai întâi, o biserică din lemn, micuţă, o casă pentru pelerini, o poartă cu chilii la intrare, iar în urmă cu 19 ani a pornit lucrul la ceea ce a devenit acum „Catedrala Codrului”, cum îi place Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin să o numească. Este o biserică impunătoare, cu fundaţie din beton şi ziduri din cărămidă, cu o turlă înaltă, încât se vede şi tronează, ca o mamă ocrotitoare, peste localităţile din Codru şi de pe Valea Someşului, de unde se vede cu ochiul liber. După 19 ani de muncă asiduă, „Catedrala Codrului” e terminată în întregime şi a fost târnosită ieri, duminică 120 octombrie 2019.

Slujba de târnosire

Sfânta Slujbă a târnosirii a fost de o solemnitate înaltă, pe măsura evenimentului, emoţionantă şi caldă, în acelaşi timp, luminată de soarele care se ridica încet pe cer, iar o rază care străbătea prin unul din geamurile Sfântului Altar, se aşeza pe Sfânta Masă luminând feeric întreg spaţiul care se sfinţea.

Respectând toate regulile canonice, Slujba de Târnosire a început în faţa bisericii, cu citirea celor necesare sfinţirii, a fost miruită cu Sfântul şi Marele Mir în exterior, precum şi Sfântul Altar, Proscomidiarul, Catapeteasma, cu tot registrul de picturi.

Sfânta Masă a fost spălată cu aghismă şi unsă cu Sfântul şi Marele Mir. Au fost aşezate în piciorul Sfintei Mese Sfinte Moaşte de Sfinţi Mucenici şi Documentul de Sfinţire, semnat de Preasfinţiţii Episcopi şi sobor, şi pecetluit cu ceară topită. În cele patru colţuri ale Sfintei Mese au fost aşezate şi fixate cu ceară topită icoanele celor patru Sfinţi Evanghelişti, gravate în granit, ca să dăinuie sute de ani. Peste Sfânta Masă a fost aşezat giulgiul din pânză albă şi celelalte acoperăminte, au fost aşezate Sfântul Chivot, Sfântul Antimis, Sfânta Evanghelie, candela, două Sfinte Cruci de binecuvântare.

Cu prilejul târnosirii, biserica nouă a Mănăstirii Măriuş a primit, pe lângă hramul anterior, „Adormirea Maicii Domnului”, şi un protector nou,  pe Sfântul Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni.

 Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie

Sfânta Liturghie a fost oficiată pe un podium construit în preluginrea pridvorului bisericii, din sobor făcând parte 50 de preoţi şi diaconi. Din sobor au făcut parte Arhim. Dr. Macarie Motogna, exarh mănăstiresc şi stareţul Mănăstirii Rohia, Pr. Dr. Vasile Augustin, Vicar Administrativ, Pr. Ioan Socolan, protopopul de Satu Mare, Pr. Marian Crainic, proin-protopop de Carei, Pr. Prof. Gabriel Groza, directorul Liceului Ortodox „Nicolae Steinhardt” din Satu Mare, Protos. Gherontie Nergheş, stareţul Mănăstirii, cărora li s-au adăugat aproape toţi preoţii din Protoieria Satu Mare, arhidiaconi şi diaconi.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Bizantin „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu. La chinonic au cântat şi grupul de tineri pelerini din Vadu Izei, dirijat de profesoara de religie Ileana Andreica, sora de sânge a părintelui stareţ Gherontie.

Două procesiuni au venit de departe în pelerinaj la Sfânta Mănăstire: adulţi şi tineri din Săcel, de la peste 150 km distanţă, însoţiţi de preotul Vasile Cupşinar, parohia II, şi din Vadu Izei, de la peste 100 km, însoţiţi de profesoara de religie Ileana Andreica.

Între cei peste 5.000 de credincioşi s-au aflat, pe lângă oficialităţile pomenite mai înainte, fostul prefect Ioan Avram, fostul ministru Ovidiu Silaghi, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Adrian Ştef.

Cuvântul de învăţătură

Adresându-se credincioşilor, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a vorbit credincioşilor despre monahismul în judeţul Satu Mare, mai ales în zona Codrului, greutăţile prin care au trecut cei ce au ctitorit mănăstirile de aici.

„Este o zi mare şi este istorică, a spusPreasfinţitul Părinte Episcop Iustin. De ce este mare şi istorică? Pentru că Sătmarul nu avea nicio mănăstire, iar de când Dumnezeu a reaşezat Episcopia Maramureşului şi Sătmarului la loc, pe aria canonică pe care a păstorit acum 300 de ani Sfântul Iosif Mărturisitorul, ocrotitorul Episcopiei noastre, un episcop martir şi pătimitor, dar drept credincios, care n-a acceptat să-şi schimbe credinţa, deci, din 1990, de când Înaltpreasfinţitul Justinian a luat jugul rectitoririi acestei Episcopii, şi din 1994, de când am venit lângă dânsul, 22 de ani, am bătut, în mod apostolic, drumurile Maramureşului şi Sătmarului, ca să păstrăm credincioşii şi românii în sfânta şi dreapta credinţă a moşilor şi a strămoşilor noştri. Au apărut şi dorinţele acestea de reînfiinţare a câtorva mănăstiri şi, iată că cel puţin trei dintre ele, pe zona Sătmarului, sunt foarte importante: este aceasta unde suntem astăzi, Mănăstirea Măriuş, înfiinţată în 1990, şi, în 1992, când, de la Mănăstirea Rohia, am adus trei vieţuitori, în frunte cu părintele stareţ, pe care i-am lăsat într-un modul, unde au şi făcut Sfânta Liturghie, s-au şi rugat, au şi dormit şi au şi gătit, într-un perimetru de 5×5 metri, câţiva ani de zile, m-am întors acasă plângând. Eram stareţ, nu eram episcop. Iată că jertfa aceasta pe care au depus-o ei, părintele stareţ nu s-a plâns nicodată de greu, jertfa aceasta pe care au depus-o i-a ajutat să construiască, la început o modestă bisericuţă şi o casă monahală, şi să facă ceea ce puţini ctitori sunt în stare să facă: părintele stareţ şi-a rectitorit propria mănăstire. Au rămas cele modeste şi s-a înălţat acest palat al Maicii Domnului, această „Catedrală a Codrului” şi o frumoasă casă monahală de zid, pentru ca mănăstirea sătmărenilor să fie un loc de pelerinaj aşa cum şi este de multă vreme. Avem, apoi, Mănăstirea Scărişoara Nouă şi avem Mănăstirea de măicuţe Ţeghea. Aceste mănăstiri sunt piloni, contraforţii Ortodoxiei, pentru că, dacă la parohie vin doar credincioşii unei comunităţi, la mănăstire se duc din toate satele. Acesta este rolul, rostul şi folosul mănăstirilor. Ele promovează dreapta credinţă şi o apără. Promovează spiritualitatea şi cultura românească. Promovează iubirea de neam, de ţară, toate valorile pe care Biserica le-a promovat întotdeauna”, a mai spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin.

Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul a rostit un cuvânt de învăţătură pornind de la Evanghelia duminicii: vindecarea demonizatului din ţinutul Gherghesenilor.

„Să fim apostoli misionari în viaţa de toate zilele, întorcându-ne de aici, de la sfânta mănăstire, la locul nostru de muncă, acasă, în familie, cu prietenii, şi să le spunem ceea ce am auzit astăzi, a spus Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul. Şi pentru alte lucruri minunate, care, de-a lungul vieţii noastre, Dumnezeu a avut grijă de noi. Câte nu s-ar fi putut întâmpla în viaţa fiecăruia dacă nu era Dumnezeu aproape? De câte ori Dumnezeu a avut grijă de noi. În fiecare zi Dumnezeu lucrează pentru noi. De aceea, să spunem tuturor şi să facem, ca şi cel din Evanghelia de astăzi, să devenim ucenici ai Mântuitorului Iisus Hristos. Nu numai noi, Ierarhii, preoţii, care avem o chemare specială, este vorba de chemarea sacerdotală, chemare de la Dumnezeu, de a fi liturghisitori, de a aduce jertfe în faţa lui Dumnezeu, pentru propriile păcate şi pentru păcatele poporului, dar şi dumneavoastră aveţi tot aceeaşi chemare sfântă, toţi care sunteţi botezaţi în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, aveţi această chemare şi poruncă de la Mântuitorul Iisus Hristos de a fi misionari duhovniceşti ai Împărăţiei Cuvântului, ai Împărăţiei lui Dumnezeu, ai Evangheliei Mântuitorului Iisus Hristos, mărturisind fiecare cât bine v-a făcut Dumnezeu fiecăruia în parte, de câte ori v-a salvat de la probleme, de la necazuri, de cîte ori a întins Dumnezeu, prin Sfinţii Lui, prin Maica Domnului, mâna şi ajutorul, şi Acoperământul, şi ne-a salvat de la pătimire şi de la lucruri grele”, i-a îndemnat, în final, Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul pe cei peste 5.000 de credincioşi, ca să fie misionari ai Mântuitorului Iisus Hristos.

Distincţii

Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a înfăptuit Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 19 iunie 2019 de a-l ridica pe Părintele Protosinghel Gherontie Nergheş, stareţul Mănăstirii Măriuş, la rangul de Arhimandrit şi l-a hirotesit întru aceasta. Totodată, pentru meritele sale deosebite în ridicarea bisericii Mănăstirii Măriuş, Părintele Episcop Iustin i-a dăruit cea mai înaltă distincţie a Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, „Crucea Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş”, ocrotitorul Episcopiei. Părintele Gherontie are vârsta de 56 de ani, 34 de ani vechime în viaţa monahală şi 29 de ani de slujire clericală.

Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul a ridicat pe Părintele Viorel Pop, din Satu Mare, ajutorul părintelui stareţ Gherontie, la rangul de iconom, cu dreptul de a purta brâu roşu.

Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a acordat Ordinul „Crucea Justinian Arhiepiscopul” domnilor Octavian Petric, deputat şi membru în Adunarea Naţională Bisericească, mult iubitor şi binefăcător al acestei mănăstiri, Darius Filip, prefectul judeţului Satu Mare, Radu Cristea, primarul comunei Valea Vinului, Romulus Blaga şi Marin Bogdan.

Cântăreţul mănăstirii a fost distins cu Medalia Omagială „Justinian Arhiepiscopul”.

Au mai fost acordate Diplome de Vrednicie unui număr de 26 de binefăcători.

Părintele stareţ Gherontie Nergheş a adus mulţumiri tuturor binefăcătorilor şi celor prezenţi şi a oferit Ierarhilor o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul şi câte un coş cu flori.

Scurt istoric al bisericii

Piatra de temelie a fost pusă de către Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, în ziua de 20 aprilie 2001. Arhitect a fost Petrică Vașvari, meșter constructor Martin Botoș, iar pictori au fost Brăduț și Andreea Dumbrăveanu.

Piatra de temelie a fost pusă de către Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, în 20 aprilie 2001. Construcția bisericii a durat zece ani, în perioada 2001-2011, iar pictura, interioară și exterioară a durat patru ani și a fost realizată în perioada 2011-2015. În interior, biserica a fost placată cu marmură, iar iconostasul, mobilierul și ușile au fost realizate din lemn de stejar. Au fost cumpărate un candelabru și aplice pentru iluminat, Sfântul Chivot, Sfânta Evanghelie, sfeșnice, sfinte cruci și candele noi, precum și o icoană argintată a Maicii Domnului „Prodromița” de la Sfântul Munte Athos. Sfânta Masă a fost zidită după rânduiala bizantină. A fost introdusă lumina electrică în biserică și a fost realizat un sistem de încălzire prin pardoseală.

Biserica are înălțimea de 33 metri, este acoperită cu tablă de cupru, iar exteriorul este finisat cu praf de piatră albă. Fundația este placată cu piatră de Săpânța, iar aleile pietonale sunt pavate cu piatră de Blidari. Pridvorul bisericii este împodobit cu pictură și pavat cu granit. Mănăstirea Măriuș s-a împodobit cu trei clopote, primite prin donație. Toate aceste lucrări și podoabe interioare și exterioare au fost donate în mare parte de către credincioșii care iubesc și cercetează Sfânta Mănăstire. De asemenea, s-a primit sprijin din partea Ministerului Cultelor, Consiliului Județean Satu Mare și Primăriei Comunei Valea Vinului. Aceste realizări s-au făcut cu purtarea de grijă a Preasfințitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, și sub coordonarea părintelui stareț Gherontie Nergheș.

Andrei Fărcaş,

redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA