Un studiu despre intoleranța împotriva creștinilor în Europa atrage atenția asupra efectului de inhibare

de | nov. 21, 2022

Observatorul privind intoleranța și discriminarea împotriva creștinilor (OIDAC), un ONG austriac, a publicat luni raportul său anual pe 2021 privind infracțiunile împotriva creștinilor în Europa.

OIDAC a documentat peste 500 de acte penale cauzate de ura împotriva creștinilor în 19 țări europene. Dintre acestea, 14 au fost acte de violență fizică și 4, crime.

Deși infracțiunile, ca număr, sunt în scădere față de ultimii doi ani, specialiștii menționează că este o mare probabilitate ca raportarea să fie influențată de autocenzura în creștere și de efectul de inhibare.

Autocenzura

Autocenzura creștinilor a fost identificată în cinci domenii ale vieții: educație, locul de muncă, sfera publică, interacțiunile sociale private și platformele media.

Cercetătorii fac distincție între autocenzura necoercitivă – cum ar fi abținerea de la exprimarea unor mesaje de prost gust sau greșite din punct de vedere moral din respect pentru ceilalți – și autocenzura bazată pe teama de discriminare sau sancțiuni.

Raportul descrie modul în care acest fenomen afectează libertatea religioasă prin analogia „uciderii printr-o mie tăieturi”: incidentele multiple și repetate la scară mică se acumulează și au ca rezultat un prejudiciu mai grav.

Astfel, cei intervievați în cadrul cercetării au fost sensibilizați de incidentele de mică amploare care au afectat alți creștini pentru că și-au exprimat opiniile religioase, cum ar fi: pierderea locului de muncă, respingerea de către prieteni și primirea de amenzi sau confruntări în sfera publică.

Efectul de inhibare

Aceste incidente conduc la așa-numitul Chilling effect – efectul de intimidare sau de inhibare – adică o teamă care inhibă o persoană să vorbească și, prin urmare, îi limitează libertatea de exprimare sau de manifestare religioasă.

În cursul anului 2021, doi factori interrelaționați au declanșat un efect de inhibare : 1) cazuri juridice împotriva creștinilor care se exprimă public și 2) presiunea socială. În plus față de aceștia, unii cercetători au sugerat un al treilea factor care contribuie la autocenzură, sub forma algoritmilor polarizanți de internet care adaptează conținutul consumat de utilizatori în funcție de interesele lor, promovând doar interacțiunile cu utilizatorii care gândesc la fel.

Autorii studiului arată că acești algoritmi pot consolida convingerile deja existente ale unei persoane, contribuind astfel la polarizarea opiniilor și la diminuarea toleranței față de alte perspective.

Oamenii se autocenzurează atunci când percep o atmosferă intolerantă și posibilele dificultăți pe care aceasta le implică – de la pierderea locului de muncă sau suspendarea de la studii și până la urmărirea în justiție, excluderea socială, defăimarea ori atacuri verbale sau fizice.

Există indicii că autocenzura afectează din ce în ce mai mult atât oamenii religioși, cât și societatea în general.

Raportul pe 2021 a fost publicat luni, în contextul apropierii de Zilei Internaționale a Toleranței (16 noiembrie). Citește studiul integral pe site-ul OIDAC.

Foto credit: OIDAC

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Mai multe din Patriarhia română
Noi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

Noi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

În zilele de miercuri și joi, 25-26 octombrie 2023, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-au desfășurat ședința de lucru și ședința solemnă ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe...