Vama omenească și cea divină

de | ian. 30, 2021 | Eseu

Aspecte introductive

Periplul lui Hristos prin joasa cetate a Ierihonului nu e marcat doar de vindecarea unui orb și de o simplă întrevedere cu mulțimea. Mai multe evenimente vin să vorbească despre cele săvârșite de El acolo. Se pare că sosirea Sa a fost așteptată în acest loc, unde faima Îl precedase.

Între cei care s-au insinuat prin mulțime, s-a aflat și un personaj aparte. Ne este destul de familiar, căci despre el se pomenește la fiecare Taină a Maslului, dar și în duminica de astăzi. Este vorba despre Zaheu. Curiozitatea lui era dublată de micimea staturii, fapt ce constituie un ciudat inconvenient. Din acest motiv, se va urca într-un copac. Spre a vedea mai bine și a fi cât mai puțin vizibil.

Vameșul și tradiția iudaică

De ce-și dorea Zaheu să facă cât mai puțină vâlvă? De ce nu îndrăznește să facă un pas în față prin mulțime? Să ceară, ca un om cu poziție socială ce era, să i se facă loc în primul rând? Răspunsul e simplu. Era un funcționar al Imperiului ce-i ocupase țara. Evreii nu erau prieteni nici cu romanii, darămite cu cei dintre ai lor care se dedaseră cu ei. Era vameș. Termenul avea o ocurență mai largă atunci, decât o are astăzi. Nu se rezuma doar la cei ce păzeau granițele, spre a-și feri țara de ingerințe nedorite. Vameș era și cel care se ocupa de colectarea taxelor. Un astfel de om umbla din casă în casă, să răpească din munca oamenilor, spre a acoperi nevoile unei administrații ce se întindea pe trei continente. E de presupus că, într-o societate preponderent analfabetizată, aveau loc și abuzuri. Că lua și ceea ce nu i se cuvenea, gândindu-se, într-o oarecare măsură, la propria bunăstare. Atitudinea lui lasă să se înțeleagă faptul că avea cugetul apăsat de frământări. Se temea deopotrivă de întâlnirea cu sine, dar și de cea cu ceilalți. Deconspirat de unul dintre cei din mulțime, ar fi putut sfârși tragic. Mulțimile sunt imprevizibile, zice Gustave le Bonn în Psihologia mulțimilor. Și are dreptate. Până și Zaheu e în asentimentul lui. De aceea, alege să-și satisfacă curiozitatea de a-l vedea pe Cel despre care auzise atâtea, fără a se expune prea tare.

Între coborâre și urcare: Zaheu și Hristos

Dumnezeu, care citește în inimile oamenilor, este însă și sensibil la nevoile lor. Îl vede pe Zaheu, de la momentul în care mintea-i este străbătută de dorința de a-L întâlni. Îi analizează situația, îi cunoaște fricile. Vede deopotrivă și fondul sufletesc ce există. De aceea, decide să-L abordeze. În fapt, Evanghelia de astăzi ne pune în față una dintre rarele situații în care Dumnezeu iese în întâmpinarea omului și-l interpeleaază direct. De obicei, Divinul e discret și așteaptă din partea creației un prim pas. De această dată, se întâmplă nițel invers.

„Zahee, coboară-te degrabă, căci astăzi în casa ta trebuie să rămân”, îi spune Hristos, sub privirile siderate ale mulțimii. Îl coboară din pom, spre a-l înălța în alt mod. Oamenii se cotesc și șușotesc cu nemulțumire. De această dată, furia lor nu e direcționată înspre vameș, ci înspre Mântuitorul. Cel la care a decis să intre e un păcătos și cu toții știu asta. Existau oameni mai de vază cu care se putea, de bună seamă, întreține. Dar nu, El îl preferă pe acesta!

Fără a se sinchisi prea mult de părerea lor, mult așteptatul îl vizitează. Cel mai probabil, între cei doi au loc discuții interesante, cu privire la veșnicie, prioritățile vieții și alte aspecte similare. Sfântul Luca e secretos cu acest aspect și nu ni le furnizează. Ține totuși să ne arate că întrevederea se sfârșește cu niște concluzii interesante. Zaheu iese schimbat radical din conversație. Îi mărturisește lui Hristos: „Iată, jumătate din averea mea, Doamne, o dau săracilor şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, întorc împătrit.”

Vizitatorul apreciază gestul și deschiderea de inimă a celui cu care a avut de-a face. Concluzia lui e una frumos exprimată: „Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia, căci şi acesta este fiu al lui Avraam.”

Universalitatea chemării adresate de către Mesia este vădită în cadrul acestor cuvinte. Într-un mod diferit de cel în care va fi adusă în atenție în dialogul cu femeia samarineancă sau cu cea din ținuturile Canaanului. Indiferent de condiția socială sau de trecut, orice om poate fi mântuit. Transformarea interioară e cea care contează. Ea aduce apoi cu sine și alte lucruri interesante. Acesta este mesajul pe care Iisus vrea să-l transmită în primul rând.

În loc de concluzii – actualitatea mesajului

Dincolo de aspectele propriu-zise, ce țin de o inedită întrevedere între doi oameni deosebiți, Evanghelia de astăzi vorbește și despre chestiuni cu valoare perenă. Despre păcat, iertare, întoarcere și reabilitare. Zaheu e un om a cărui viață conține abuzul. Săvârșit chiar de el. Dar e totodată unul ce se întoarce. Hristos ni-l oferă ca exemplu. Vrea să ne arate, prin intermediul lui, că și pentru noi mai este nădejde. În ipostaza lui, ne regăsim fiecare dintre noi, într-un moment sau altul al vieții. Vameșul a fost însă, un norocos. A putut să restituie, și încă împătrit, cele pe care le-a luat de la ceilalți, întrucât era vorba despre lucruri materiale. Dar noi, când luăm adesea bucuria și pacea din sufletul aproapelui? Suntem noi capabili să punem ceva în loc? Să întoarcem, măcar ceea ce am luat, dacă nu împătrit, ca dânsul? Să medităm la acest aspect. Și poate, asemenea celui în cauză, ne vom schimba viața.  

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Vama omenească și cea divină
Vama omenească și cea divină
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/maxim-morariu/" target="_self">Protos. Maxim Morariu</a>

Protos. Maxim Morariu

Doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laude) și doctor în științe sociale al Universității Pontificale Angelicum din Roma (Summa cum laude). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană (ca şef de promoţie) și un masterat în ,,Consiliere Pastorală şi Asistență Psihosocială”, în cadrul facultăţii menţionate, Facultatea de Istorie și Filosofie, nivel licență (2014), și masteratul în ,,Istoria Europei de Sud-est” (2016), Institutul Ecumenic de la Bossey (Universitatea din Geneva, 2018), și a studiat la Universitățile din Kosice, Graz, Belgrad, precum și la Universitatea Pontificală Angelicum din Roma, Italia. A publicat, editat, coordonat sau tradus nu mai puțin de 32 de volume și peste 300 de studii și articole de specialitate în țară și străinătate. Este membru editorial a 8 reviste de specialitate (2 indexate Web of Science), membru fondator și redactor-șef al Revistei Astra Salvensis, recunoscută la nivel internațional, secretar științific al Despărțământului „Vasile Moga” al ASTREI Sebeș și al Centrului de Studii „Ioan Lupaș” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud). Ca om de radio realizează emisiuni și rubrici pentru Radio Renașterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (București) și Radio Someș (Bistrița) și colaborează cu portalul doxologia.ro.

Ultimele articole

Sfințenia și sfinții în tradiția răsăriteană

Sfințenia și sfinții în tradiția răsăriteană

(versiune revizuită a studiului publicat în revista Tabor, nr. 6, iunie 2018) 1. Sfințenia ca însușire proprie lui Dumnezeu. Raportul dintre sfințenie și celelalte atribute divine. Părintele Dumitru Stăniloae consideră că luată în ea însăși, sfințenia este un atribut...

Teologia la feminin

Teologia la feminin

Aspecte introductive În spațiul Răsăritean, astăzi este ziua femeii. Mironosițele, prin curajul lor, vin să arate că și tagma din care făceau ele parte, una care era atunci nedreptățită din punct de vedere social, își merită locul la masa egalilor. Și încă cum! Ele...

AUDIO Biserica de lemn din Dângăul Mic

AUDIO Biserica de lemn din Dângăul Mic

Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Dângăul Mic, comuna Căpușu Mare, încadrată ca monument istoric, datează din a doua jumătate a  secolului al XVIII-lea (1764) și este ascunsă privirilor printre brazii din cimitirul satului. Beneficiind de prezența câtorva...

Mai multe din Eseu
Trăirea evanghelică în viața Sfântului Ierarh Nicolae

Trăirea evanghelică în viața Sfântului Ierarh Nicolae

Sfântul Ierarh Nicolae este unul dintre cei mai mari și mai populari sfinți ai Bisericii. Numit al doilea Înaintemergător, prieten și laudă a apostolilor (Acatist), întâi stătător al ierarhilor, se bucură de o mare iubire și cinstire din partea credincioșilor, poate...

Sfântul Ioan Damaschin, imnograf și melod

Sfântul Ioan Damaschin, imnograf și melod

În fiecare an, la 4 decembrie, Biserica Ortodoxă aduce cinstire Prea Cuviosului Părinte Ioan Damaschin, teolog, filosof, imnograf și melod de mare profunzime și prestigiu. Este născut la 676 în Damasc (de unde și cognomenul Damaschin) într-o familie creștină nobilă și...

Sfântul Apostol Andrei, viața și activitatea

Sfântul Apostol Andrei, viața și activitatea

Pe țărmul apusean al Pontului Euxin se aflau în epoca lor de maximă înflorire cetățile Tomis, Callatis, Histria și încă multe altele, întemeiate de negustorii eleni, dar în care, cum spunea celebrul exilat pe aceste îndepărtate meleaguri, Ovidiu, „geții îi copleșeau...

Arhim. Zaharia Zaharou | Introducere în Teologia Părintelui Sofronie

Arhim. Zaharia Zaharou | Introducere în Teologia Părintelui Sofronie

Viaţa Părintelui Sofronie a durat aproape un secol. Cea mai importantă sursă de informare în legătură cu lunga sa viaţă sunt scrierile sale şi convieţuirea ani de-a rândul alături de el. În textele autobiografice şi cuvântările sale face prea puţin referire la evenimente exterioare ale vieţii sale, însă schiţează pe larg traseul său lăuntric şi căutarea intensă a căilor mântuirii sale şi a întregului Adam.

Cele ce sunt cu neputință la oameni sunt cu putință la Dumnezeu

Cele ce sunt cu neputință la oameni sunt cu putință la Dumnezeu

Suntem în Duminica a 30-a după Rusalii și avem la Sfânta Liturghie povestea demnitarului bogat, care se interesează de viața veșnică, cuprinsă în Evanghelia după Luca 18, 18-27. Narațiunea o găsim și în Evanghelia după Matei 19, 16-26, unde demnitarul este prezentat...

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului în iconografia răsăritenă

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului în iconografia răsăritenă

Sărbătoarea se celebrează la data de 21 noiembrie, ea nefiind regăsită între sărbătorile vechi ale Bisericii, nefiind inclusă ca episod în Sfânta Scriptură, ci se află în evangheliile apocrife, precum Protoevanghelia lui Iacob. Andrei Criteanul a cunoscut-o la...