Vechi biserici de lemn călătoare din județul Cluj

de Documentare

Fascinanta poveste a unor biserici de lemn, monument istoric, care au călătorit cu multe popasuri până în locul unde se găsesc în prezent stârnește interes celor pasionați de aceste valori de patrimoniu.

Fenomenul mutării unor biserici de lemn vechi dintr-un sat în altul, prin vânzare, donație sau mai recent prin transfer, este întâlnit pe tot parcursul secolelor XIX și XX în județul Cluj, ca de altfel în întreaga Transilvanie. Avântul economic cunoscut de unele obști sătești în  ecolul al XIX-lea, dar și creșterea numărului credincioșilor explică nevoia unor sate de a-și înlocui vechea biserică de lemn cu una mai mare sau chiar cu una de zid, vechile monumente ajungând astfel în sate mai mici sau mai sărace.

„În județul Cluj avem peste 20 de monumente istorice de acest tip, care nu se găsesc în locul unde au fost ridicate inițial. Bisericile de la Aghireșu (adusă din Văleni), Aghireș Fabrici (adusă din Dumbrava), Bălcești (adusă din Mănășturu Românesc, Mănăstireni), Chesău (adusă din Ghirișu Român), Cătălina (adusă de la Dej), Sumurducu (adusă din Berindu) Dâncu (adusă din Valea Drăganului) sau Dângăul Mare (adusă din Dâncu) sunt doar câteva din ele.

Deoarece dezmembrarea unei biserici de lemn spre mutare era un proces complex și anevoios ce putea fi realizat doar de meșteri specializați, călătoria unor bisericuțe de lemn care au înregistrat mai multe opriri este cu atât mai incitantă. Aceste transferuri pot justifica deteriorarea picturii interioare sau diversele modificări constructive survenite, care însă nu le știrbesc farmecul”, spune Consuela Bendea, consultant artistic în arhitectură și artă tradițională la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

Ne vom opri în cadrul acestei ediții asupra câtorva exemple,  înscrise pe Lista Monumentelor Istorice, remarcabile prin lunga călătorie parcursă până în prezent.

Rubrică realizată în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură din subordinea Consiliului Județean Cluj.

FOTO: Biserica Mănăstirii Valea Cășielului, jud. Cluj,  în timpul restaurărilor/ARHIVA CJCPCT Cluj

 

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Vechi biserici de lemn călătoare din județul Cluj
Vechi biserici de lemn călătoare din județul Cluj
/

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Mai multe din Documentare
Biserica „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca

Biserica „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca

Biserica Ortodoxă „Schimbarea la Față” este ridicată în perimetrul vechii cetăți medievale a Clujului, pe Bulevardul Eroilor, nr. 24-26. Biserica este construită într-un stil neobizantin, cu balcon la fațadă și coloane, fiind încadrată în ansamblul arhitectural...

Mănăstirea „Schimbarea la Față” – Ilva Mare

Mănăstirea „Schimbarea la Față” – Ilva Mare

Mănăstirea „Schimbarea la Față” de la Ilva Mare este amplasată pe Valea Ilvei, la 50 de km de orașul Năsăud. A luat ființă în 1992, ca schit de călugări, ctitorit de ieromonahul Daniil Ureche, actualul duhovnic, pe vatra casei părintești. Vrednicul de pomenire...

Mănăstirea „Schimbarea la Față” – Cheile Turzii

Mănăstirea „Schimbarea la Față” – Cheile Turzii

Mănăstirea de călugări de la Petreştii de Sus este unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din Transilvania. Istoricul Gheorghe Moldovan, originar din aceste locuri, datează începuturile mănăstirii în prima jumătate a secolului al XVI-lea. Mult timp așezământul...

Prețiosul monument istoric de lemn al Mănăstirii Nicula

Prețiosul monument istoric de lemn al Mănăstirii Nicula

Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului", mica bijuterie aflată în incinta Mănăstirii Nicula, este cu siguranță unul din cele mai cunoscute monumente de acest fel din România. Are o istorie bogată și a întreprins o lungă călătorie până să ajungă în locul...

Arhimandritul Arsenie Papacioc (1914 – 2011)

Arhimandritul Arsenie Papacioc (1914 – 2011)

După anchete în beciurile Ministerului Afacerilor Interne, prin Sentința nr. 125 din 8 noiembrie 1958, părintele Arsenie Papacioc a fost condamnat la 20 ani muncă silnică pentru infracțiunea de „uneltire contra ordinii sociale”. A cunoscut penitenciarele de la Jilava...