Vederea lui Dumnezeu și experiența luminii dumnezeiești (cu referire specială la Sfântul Simeon Noul Teolog) III

de | dec. 11, 2024

 

„…ne vom face dumnezei coexistând împreună cu Dumnezeu, nemaivăzând deloc necuviința trupului, ci toți asemănându-ne cu Hristos prin tot trupul, iar fiecare mădular al nostru va fi Hristos întreg.” (Sf. Simeon Noul Teolog, Imne, epistole și capitole…, Erosurile imnelor dumnezeiești, 15, pp.93-94)

 

În cadrul unei discuții mai cuprinzătoare despre Iubire, ca taină a vieții în Hristos – risc asumat și dinamism transfigurator, săptămânile trecute am început, așa cum vă spuneam, abordarea sau escaladarea unei teme înălțătoare, și anume: Vederea lui Dumnezeu și experiența luminii dumnezeiești (cu referire specială la Sfântul Simeon Noul Teolog). V-am anunțat atunci că discuția noastră se va întinde pe parcursul a mai multe săptămâni. Astăzi vom continua.

În tradiția patristică ortodoxă, așa cum reiese și din opera Sfântului Simeon Noul Teolog, prin desăvârșirea omului se înțelege atât desăvârșirea trupului, cât și a sufletului, ca unitate nedespărțită. Acest proces nu urmărește moartea sufletului sau a trupului (nefiind împotriva firii umane), ci doar a ceea ce e înclinare rea, atât în trupul cât și în sufletul omului, ca urmare a păcatului strămoșesc. În ceea ce privește ordinea mântuirii, Sfântul Simeon (în Discursuri teologice și etice.., Discursul 1, 5, p.122 ș.u ) învață că întâi se desăvârșește sufletul, apoi trupul, oferind ca exemplu trupul Mântuitorului care a fost îndumnezeit după Învierea Sa din morți; la fel și în cazul sfinților, trupurile lor, fiindcă au fost unite cu sufletele lor îndumnezeite, păstrează după moarte semnele nestricăciunii (Slava viitoare a sfinților se arată și în trupurile lor îndumnezeite ), însă nu în totalitate, urmând să fie făcute nestricăcioase într-un mod desăvârșit la învierea cea de obște (Aceste idei legate de îndumnezeirea sufletului și a trupului în întregime, sufletul nefiind un prizonier al trupului ci formând, împreună, o unitate destinată îndumnezeirii, au fost expuse sistematic (mai ales) de Sfântul Grigorie Palama în timpul controversei isihaste (cf. Kallistos Ware, „The Mystery of God and Man in St. Symeon the New Theologian”, in Sobornost, vol. 6, no. 4, London, 1972, p.234).).

 

 

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Vederea lui Dumnezeu și experiența luminii dumnezeiești (cu referire specială la Sfântul Simeon Noul Teolog) III
Loading
/

DISTRIBUIE

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/hcontiu/" target="_self">Hadrian Conțiu</a>

Hadrian Conțiu

Hadrian-V. CONŢIU s-a născut la data de 27 aprilie 1977 în localitatea Râciu, judeţul Mureş. Este doctor în Geografie al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, şi doctor în Teologie al aceleiași universități, Facultatea de Teologie Ortodoxă, cu tema „Tămăduirea prin iubire” (2016), realizată sub îndrumarea Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului. Din anul 2000 este profesor titular de geografie la Colegiul Naţional „Al. Papiu Ilarian” din Tg. Mureș, iar începând cu anul universitar 2020-2021 este cadru didactic asociat al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației. Este autor, coautor, editor și coordonator a 10 cărţi de specialitate, precum şi a două volume de versuri; a participat la numeroase manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale, publicând până în prezent peste 80 de studii în volumele acestora sau în reviste de specialitate. A primit, de asemenea, mai multe distincții și diplome de excelentă. În perioada 2010-2014 a fost membru al Adunării Naționale Bisericești a Bisericii Ortodoxe Române, precum și al Adunării Eparhiale și Consiliului Eparhial ale Arhiepiscopiei Alba Iuliei.

Emisiuni recente

Catehism. ABC-ul credinței | Biserica – corabia mântuirii XII

Catehism. ABC-ul credinței | Biserica – corabia mântuirii XII

Ne propunem să vorbim și în această emisiune pe marginea temei Biserica – corabia mântuirii. Biserica este așezământul divino-uman lăsat în lume de Hristos ca o prelungire a operei Sale de răscumpărare dar ea are și înțelesul de locaș de cult unde credincioșii se...