Viața, o „călătorie spre Împărăția lui Dumnezeu”. In Memoriam Arhim. Visarion Joantă († 2 ianuarie 2022)

de | ian. 4, 2022 | Aniversări și comemorări

„Eu sunt Lumina lumii, cel ce îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții”.  Ioan 8, 12.

Când scriu aceste rânduri, părintele arhimandrit Visarion Joantă de la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, jud. Brașov, tocmai și-a sfârșit călătoria pământească spre Împărăția lui Dumnezeu, iar rămășițele sale pământești sunt depuse spre odihnă în cimitirul Mănăstirii Sâmbăta de Sus. Această călătorie a început în 19 martie 1949 și s-a încheiat în 2 ianuarie 2022, putând fi pusă sub idealul urmării și slujirii lui Iisus Hristos: Lumina lumii. Părintele Visarion a căutat această Lumină încă din copilărie și adolescență, iar după ce a aflat-o i s-a dedicat mai întâi ca un fiu bun, în calitate de student teolog în epoca ateismului comunist, și apoi a vestit-o ca preot celib și ieromonah vreme de aproape cinci decenii. L-am văzut pe părintele Visarion de câteva ori cu prilejul unor slujiri liturgice oficiate la Mănăstirea Brâncoveanu și la Catedrala Mitropolitană din Sibiu, dar nu am discutat față către față cu dânsul niciodată, însă consider că părintele mi-a vorbit printr-o carte a sa, din seria apărută sub titlul „Călătorie spre Împărăția lui Dumnezeu”, volumul II[1], pe care am primit-o în mai 2016 la o conferință desfășurată la Caransebeș. Aceste rânduri reprezintă, așadar, un buchet al recunoștinței unui cititor față de autorul unei cărți ziditoare de suflet primită în dar.

Preacuviosul Arhimandrit Visarion Joantă s-a născut la 19 martie 1949 în localitatea Boholț din județul Brașov din părinţii Ioan și Bucura Joantă. A urmat școala primară în localitatea natală, clasele gimnaziale în satul Calbor din comuna Beclean, jud. Brașov, apoi cele de la Școala Profesională „Tractorul” din orașul de sub Tâmpa și, în cele din urmă, cursurile liceale ale renumitului Liceu „Andrei Șaguna” din Brașov (1967-1972). După obținerea bacalaureatului și încheierea serviciului militar, în anul 1973 s-a înscris la Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu, pe care l-a absolvit în 1978, susținând examenul de licență cu teza „Pastorația individuală a credincioșilor” la catedra de Teologie Liturgică și Pastorală. La 17 decembrie 1977 a fost hirotonit diacon, iar în 22 decembrie același an a fost hirotonit preot celib de către mitropolitul Nicolae Mladin pe seama parohiei Bunești din Protopopiatul Ortodox Rupea, județul Braşov. După o pastorație de nouă ani în Bunești, începând cu 1 ianuarie 1986 a fost transferat la Mănăstirea Sâmbăta de Sus de la poalele Munților Făgăraș, unde a intrat în monahism și de care s-a simțit legat întreaga-i viață. În cadrul mănăstirii a îndeplinit mai multe ascultări, între care cele de muzeograf, contabil, secretar, preot slujitor și duhovnic.

Preocupat de îmbogățirea culturii sale teologice, la 1 octombrie 1992 a obținut o bursă de studii, oferită de Episcopia Romano-Catolică de Padova Patriarhiei Române, la Institutul de Studii Pastorale (Istituto di Pastorale) al Facultății de Teologie din Padova (Italia), unde a urmat cursuri de teologie pastorală între anii 1992 și 1994, iar în anii 1994-1996 și-a pregătit teza de licenţă „La Chiesa Ortodossa Rumena nel passato recente e di fronte al futuro” (Biserica Ortodoxă Română în trecutul apropiat şi în faţa viitorului). Pe perioada studiilor de la Padova, Patriarhia Română i-a încredințat constituirea și organizarea parohiilor ortodoxe române de la Padova și Veneția. Revenit în țară, mitropolitul Antonie Plămădeală i-a acordat ascultarea de preot duhovnic al noii mănăstiri de maici cu hramul Sfântul Gheorghe din Bunești, județul Brașov, unde a activat între anii 1996 și 1997. La chemarea Preasfințitului Laurențiu Streza, episcop al Caransebeșului (1996-2005), părintele Visarion a fost transferat, începând cu 1 aprilie 1997, în Eparhia Caransebeșului, unde a activat până la 1 martie 2006, ocupând diverse funcții administrative și îndeplinind mai multe ascultări duhovnicești: secretar eparhial, slujitor la catedrala episcopală Sf. Gheorghe, exarh al mănăstirilor, duhovnic și profesor la Seminarul Teologic Liceal „Ioan Popasu” din Caransebeș. După cum se autocaracteriza într-un medalion biografic, la Caransebeș „ca preot, profesor și duhovnic a căutat să insufle tinerilor aprofundarea preoției ca o mare responsabilitate asumată înaintea lui Dumnezeu, a oamenilor și a propriei conștiințe. Responsabilitatea, severitatea, conștiinciozitatea și dragostea părintească au fost coordonatele principale ale activității sale”[2].

Misiunea desfășurată la Caransebeș s-a încheiat odată cu alegerea Preasfințitului Părinte Laurențiu Streza în demnitatea de arhiepiscop al Sibiului și mitropolit al Ardealului, părintele Visarion Joantă fiind transferat, începând cu 1 martie 2006, în Arhiepiscopia Sibiului unde a primit ascultarea de exarh al mănăstirilor. S-a îngrijit de bunul mers al vieții monahale din eparhia Sibiului până la 1 aprilie 2014, când a cerut să fie pensionat și s-a retras la mănăstirea sa de metanie Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Între anii 2010 și 2014 a fost membru al Consistoriul Monahal Central de la București. În rezolvarea problemelor administrative avute în parohie, în mănăstire, în școala teologică caransebeșeană, în eparhiile Sibiului și Caransebeșului, părintele Visarion mărturisea că s-a orientat mereu după viziunea duhovnicească a Sfântului Apostol Pavel exprimată în epistola către Coloseni: „Orice ați face, lucrați din toată inima, ca pentru Domnul și nu ca pentru oameni” (Coloseni 3, 23). Pentru activitatea sa pastorală și administrativă bogată a fost ridicat de mitropolitul Antonie Plămădeală la rangul de protosinghel (8 septembrie 1987), iar Preasfințitul Laurențiu Streza l-a hirotesit arhimandrit la Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh din anul 2000 (18 iunie 2000).

La Padova, Caransebeș, Sibiu și Sâmbăta de Sus, pe lângă ascultările deja amintite, a desfășurat și o bogată activitate culturală, teologică și publicistică, semnând circa 160 de articole, studii, predici și meditații, apărute în periodicele „Difesa del Popollo” (Apărarea Poporului), gazeta diecezei de Padova; „Foaia Diecezană”, periodicul Eparhiei Caransebeșului; „Altarul Banatului”, revista Mitropoliei Banatului; „Anastasis”, foaie editată de Parohia Caransebeș Catedrală; „Timpul”, ziar din Reșița, care găzduia rubrica religioasă „Ecumenica”; „Telegraful Român”, oficiosul Arhiepiscopiei Sibiului; și „Îndrumătorul bisericesc” al Eparhiei Sibiului.

Pentru a nu se pierde și a le pune la îndemâna „credincioșilor, care sunt interesați de desăvârșirea religios-morală și mântuirea sufletului”[3], părintele Visarion Joantă și-a strâns aceste publicații în șapte volume, apărute în intervalul 2015-2019 la Caransebeș, Făgăraș și Sibiu, intitulate generic, simplu, dar sugestiv: „Călătorie spre Împărăția lui Dumnezeu”, pe prima copertă a tuturor tomurilor fiind reprodusă fresca care înfățișează Predica de pe Munte din catedrala mitropolitană sibiană. Totodată, probabil deloc întâmplător, primul și ultimul volum al acestei serii conțin predici și cateheze despre „Semnificația marilor sărbători creștine” (Făgăraș, 2015) și „Predici la Duminicile de peste an” (Sibiu, 2019). În prefața ultimului volumul, intitulată „Nevoia mărturiei”, părintele profesor Constantin Necula subliniază că autorul prezintă acum „semnul unei maturizări oferite de cumințenia mărturiei coerente a credinței în care și-a trăit viața de duh și viața de trup, mereu atent la nevoile celuilalt și antrenând în jurul său energii umane vrednice de chemarea lui Dumnezeu la slujirea preoțească”, definind volumul drept un „scurt manual – în cel mai clasic sens al cuvântului – de omiletică practică”, și apreciindu-l pe autor pentru simplitatea, acrivia și bucuria mărturisirii.

Articolele, predicile, meditațiile și dialogurile duhovnicești ale părintelui arhimandrit Visarion Joantă, adunate în cele șapte volume purtând același titlu generic și inspirat „Călătorie spre Împărăția lui Dumnezeu”, sunt adresate tuturor clericilor, monahilor și credincioșilor, discursul părintelui fiind argumentat biblic și patristic, livrat într-un limbaj accesibil și atingând teme diverse precum morala creștină, viața spirituală și ascetică, Sfintele Taine, istoria Bisericii, catehetica și omiletica, monahismul, ecumenismul, pe scurt vestirea Evangheliei și căutarea Împărăției lui Dumnezeu în cheia evocată de Însuși Mântuitorul nostru Iisus Hristos în Evanghelia de la Matei: „Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea se vor adăuga vouă” (Matei 6, 33). De altfel, crezul și mărturia părintelui Visarion a fost că „Împărăția lui Dumnezeu este o stare duhovnicească care se statornicește, în timp, pe parcursul anilor, în sufletul omului care crede cu adevărat în Dumnezeu și se străduiește să-I împlinească voia în gândurile, cuvintele și faptele sale”[4].

Monah de vocație și exarh al mănăstirilor în două eparhii istorice din Transilvania și Banat, părintele Visarion Joantă a publicat ca autor și coautor lucrările „Ghidul așezămintelor monahale din Episcopia Caransebeșului” (Caransebeș, 2004), „Așezămintele monahale din Arhiepiscopia Sibiului” (Sibiu, 2015), precum și un volum de suflet intitulat „Buchet de amintiri despre Părintele Serafim Popescu (1912-1990): stareț, preot slujitor și duhovnic al Mănăstirii Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus” (Făgăraş, 2012), propus recent spre canonizare de către Sinodul Mitropoliei Ardealului.

Retras în tihna chiliei sale din Mănăstirea Brâncoveanu de la poalele Făgărașului, părintele Visarion Joantă s-a stins în ultimii ani ca o lumânare, măcinat de o suferință pe care a dus-o cu multă discreție, credință și nădejde în Dumnezeu, punându-și până la sfârșit în lucrare vocația preoțească, conform propriului crez: propovăduirea Evangheliei, sfințirea credincioșilor și îndrumarea lor pe cărările mântuirii[5]. Rețin, în final, un îndemn pe care l-a adresat credincioșilor și fiilor săi duhovnicești într-un interviu din 11 ianuarie 2003: „Să încercăm să fim cu adevărat credincioși. Să încercăm să împlinim în viața de zi cu zi preceptele religios-morale ale Evangheliei. Să fim oameni pașnici, oameni ai dreptății și ai bunei-înțelegeri. (…) Dumnezeu să ne ajute și să ne binecuvânteze ostenelile noastre spre tot ceea ce este bine, frumos și adevărat”[6].

Bunul Dumnezeu să-i facă parte de viața veșnică în Împărăția Sa! Veșnica lui pomenire din neam în neam!


[1] Arhimandrit Visarion Joantă, Călătorie spre Împărăția lui Dumnezeu. Studii și articole, cuvinte duhovnicești și meditații, predici, despre viața monahală, ecumenism, interviuri (1996-2005), Editura Episcopiei Caransebeșului, Făgăraș, 2016, 298 p.

[2] Ibidem, pp. 35-36.

[3] Ibidem, p. 15.

[4] Ibidem, p. 13.

[5] Ibidem, p. 295.

[6] Ibidem.

 

Ultimele articole

Eveniment caritabil „Dăruiește cu bucurie” | Căsuței Bucuriei

Eveniment caritabil „Dăruiește cu bucurie” | Căsuței Bucuriei

„Dăruiește cu bucurie” este un eveniment caritabil care are ca scop strângrea de fonduri pentru copii aflați în grija Căsuței Bucuriei. În cadrul evenimentului va avea loc un spectacol și o licitație. Evenimentul va avea loc în data de marți, 6 decembrie 2022, la...

Gânduri la aniversarea preotului scriitor Ioan Pintea

Gânduri la aniversarea preotului scriitor Ioan Pintea

Un articol de: † Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor La 26 octombrie 1961, la Runcu Salvei, județul Bistrița-Năsăud, s-a născut Ioan Pintea, cel care avea să se implice în viața satului transilvănean, asemenea unuia dintre înain­tașii...

Se împlinesc 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai I

Se împlinesc 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai I

Regele Mihai I s-a născut în data de 25 octombrie 1921, la Sinaia. Mihai I a fost regele României în perioadele 20 iulie 1927 – 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940 – 30 decembrie 1947. La sfârșitul anului 1947, regele a fost constrâns de comuniști să semneze decretul de...

O sută de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României

O sută de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României

Se împlinesc astăzi, 25 octombrie 2021, o sută de ani de la nașterea celui din urmă rege al României, Majestatea Sa, Mihai I. Născut la Peleş la  25 octombrie 1921, ca fiu al al prinţului Carol al II-lea şi al principesei Elena a Greciei şi decedat la data de 8...

Se împlinesc 111 ani de la naşterea Părintelui Arsenie Boca

Se împlinesc 111 ani de la naşterea Părintelui Arsenie Boca

Se împlinesc 111 ani de la naşterea unuia dintre marii duhovnici români ai secolului trecut: Părintele Arsenie Boca. De-a lungul timpului, acesta a fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus și apoi la Mănăstirea Prislop. Teolog, pictor și duhovnic,...

Sf. Mc. Petroniu, ocrotitor spiritual pentru Episcopul Sălajului

Sf. Mc. Petroniu, ocrotitor spiritual pentru Episcopul Sălajului

Episcopul Sălajului  își serbează onomastica în ziua de cinstire a Sfântului Mucenic Petroniu, un martir care a suferit chinuri cumplite pentru credința în Hristos în secolul II, pe timpul împăratului roman Adrian. Episcopul Petroniu Sa s-a născut în 30 noiembrie 1965...