În perioada cât a stat la pustie, părintele Proclu a dobândit un mare spor duhovnicesc, după ce a trecut prin multe ispite și a ieșit biruitor. Însuși mărturisea: „Părintele Cleopa mi-a spus să nu dorm cu capul pe pământ că pot îmbolnăvi plămânii. Trebuie să stai rezemat pe un copac, pe un butuc. Puneam ceva pe un copac și stăteam exact ca pe un scaun, pentru că dacă nu poți ieși din locul acela, ești nevoit să faci metanii și închinăciuni. Dar să știți, cam așa dă rezultat liniștea aceasta pe loc, trebuie să nu ieși și să te canonisești să ajungi ca și cum ai fi un om bolnav, care zace pe pat. Să nu părăsești locul de nevoință.”
/
RSS Feed
