Victor Babeș – „un pas înainte pentru cercetarea medicală românească, însă , un pas înapoi pentru marele savant, pe scena lumii ştiinţifice europene.”

Victor Babeș s-a născut la 28 iulie 1854 în  Viena. A fost al  doilea din cei nouă copii ai familiei. Mama Sofia Goldscheider, făcea parte dintr-o familie aristocrată vieneză, iar tatăl, originar din Banat, numit Vincenţiu Babeş era avocat şi militant pentru drepturile românilor transilvăneni.  Era unul dintre cei care au susţinut în 1848, la Viena, cauza românilor, şi unul dintre membrii fondatori ai Academiei Române.

Încă din copilărie, Victor Babeș era un copil talentat.  La început era atras de muzică și actorie, însă după ce sora sa moare de ftizie, își dorește să urmeze medicina, pentru a putea salva vieți. Când a luat această decizie avea numai 12 ani.

A studiat medicina la Budapesta și apoi la Viena. Încă din studenție a început să studieze cu ardoare și să publice articole despre descoperirile cercetărilor sale. Din întreg domeniul, cel mai mult îl pasiona microbiologia. Pentru că îi admira munca lui Louis Pasteur, se stabilește la Paris, unde lucrează în laboratorul acestuia. În Paris a mai activat mai târziu și în laboratorul lui Victor André Cornil. Alături de acesta scrie, în anul 1885, primul tratat de bacteriologie din lume, intitulat „Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase”, lucrare pentru care primeşte premiul Montyon din partea Academiei de Ştiinţe din Paris.

Însă, deși pasiunea sa era pentru microbiologie, activitatea sa științifică este mult mai vastă. A acoperit domenii precum probleme legate de tuberculoză, lepră, vaccinare anti-rabică și seroterapie anti-difterică.

În anul 1881 primește titlul de conferențiar (docent privat), iar în anul 1884 a descoperit granulaţiile din citoplasmă, care au fost denumite „granulaţiile Babeş-Ernest”.

În anii 1885 – 1886 se afla în Berlin, în laboratoarele lui Rudolf Virchow și Robert Koch.

În 1885 a devenit profesor de histopatologie la Universitatea din Budapesta.  Doi ani mai târziu preia postul de profesor la Catedra de Anatomie Patologică şi Bacteriologie din Bucureşti. Puțin mai târziu, la propunerea  ministrului Învăţământului din România, Sturdza l-a însărcinat să pună bazele cercetării bacteriologice românești.  Astfel, în 1887 este înființat primul institut ştiinţific medical din România, care, în scurtă vreme a primit o puternică recunoaștere europeană, datorită activității sale de înaltă calitate. Probabil din resentiment că instituțiile străine au pierdut ca marele savant să cerceteze la ei în țară au spus că prezența lui Victor Babeș în țara noastră este „un pas înainte pentru cercetarea medicală românească, însă, un pas înapoi pentru marele savant, pe scena lumii ştiinţifice europene.”

Din anul 1889, Victor Babeş a editat, timp de mai mulți ani, Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie din București. În anul 1892, a publicat împreună cu Gheorghe Marinescu și Paul Blocq un „Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos”, în acelaşi an a devenit membru corespondent al Academiei Franceze, iar un an mai târziu a devenit membru în Academia Română. În anul 1893, a pus bazele publicaţiei „România medicală“, iar doi ani mai târziu a fondat „Archives des sciences médicales“.

În anul 1900 a înfiinţat la Bucureşti Societatea Anatomică, iar în 1913 a preparat un vaccin antiholeric pentru a combate epidemia care a izbucnit în rândurile Armatei Române, în cel de-al Doilea Război Balcanic în Bulgaria.

În anul 1919 devine profesor la Universitatea din Cluj-Napoca. Babeş a fost membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris și ofițer al Legiunii de Onoare (Franța) şi a primit alte două premii din partea Academiei Franceze pentru lucrări considerate de valoare şi în zilele noastre. Cercetările sale aveau un cuvânt greu de spus în domeniul academic internațional.

A trecut la cele veşnice la 19 octombrie 1926 în București.

Victor Babeș  este unul din cei mai de seamă savanți ai noștri. Renumele său internațional se datorează cercetărilor sale de înaltă calitate, care au ajutat medicina, atât cea umană, cât și cea veterinară să progreseze. Pentru că era expert în microbiologie, a observat cum se răspândesc microbii, așa că a încercat să învețe chiar și pe poporul de rând noțiuni de profilaxie, adică de prevenție a bolilor. Cercetările sale bogate, au contribuit la progresarea medicinii. Au fost una din cărămizile pe care stă medicina de astăzi.

 

 

Surse:

https://www.rador.ro/2017/07/28/portret-victor-babes-autorul-primului-tratat-de-bacteriologie-din-lume-2/

https://www.unitischimbam.ro/victor-babes/

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Victor_Babe%C5%9F

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Victor Babeș - „un pas înainte pentru cercetarea medicală românească, însă , un pas înapoi pentru marele savant, pe scena lumii ştiinţifice europene.”
Loading
/
Edith Stein și Știința Crucii | Episcopul Benedict

Edith Stein și Știința Crucii | Episcopul Benedict

Sfântul Pavel în Epistola către Galateni (6, 14) va spune lucrul următor: Mie, să nu-mi fie a mă lăuda, decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine, și eu pentru lume! De aici și principiul de viață și opera de...

Cardinalul Nguyen van Thuan și drumul speranței | Episcopul Benedict

Cardinalul Nguyen van Thuan și drumul speranței | Episcopul Benedict

„Îmi accept crucea și o sădesc, cu propriile mele mâini, în inima mea. Dacă mi-ai permite să aleg, nu aș schimba nimic, pentru că ești cu mine! Nu mă mai tem, căci am înţeles. Eu Te urmez în patima Ta și în învierea Ta”[1]. Acestea sunt cuvintele cardinalului...

Părintele Ioan Iovan, „martorul euharistic” | Episcopul Benedict

Părintele Ioan Iovan, „martorul euharistic” | Episcopul Benedict

Cine m-a apropiat de Liturghie şi de Euharistie, decât Maica Domnului? Cine mi-a dat în gând atunci și acum? Mă cutremur când creștinii vin să-şi spună ofurile. La un moment dat le tremură fața, ochii, încep să plângă, şi pe mine mă topesc! Din asta trăiesc! Doamne,...