Părintele Virgil Gheorghiu este unul din cei mai cunoscuți autori ortodocși. Titlurile sale precum, „Ora 25”, „Tată-l meu preotul care s-a urcat la cer„ sau „Cum am vrut să mă fac sfânt”, sunt doar câteva din cele peste 40 de lucrări ale sale. Pe lângă activitatea sa de poet, puțini știu că părintele Gheorghiu a fost jurnalist și diplomat.
Constantin Virgil Gheorghiu s-a nascut la 15 septembrie 1916, in apropiere de Targu Neamt, in localiatatea Razboieni – Petricani. Atât tatăl său, cât și bunicul au fost preoți. Tatăl, în special i-a insuflat dorința de a deveni preot. Chiar dacă starea materială în casa părintească nu era bună, autorul are amintiri frumoase din copilărie, pentru că părinții săi erau modele în materie de credință. Împărtășeau iubirea și frumoasa viețuire după poruncile lui Dumnezeu celor din jur. Însă, datorită stării materiale precare, tatăl său nu l-a putut da pe Virgil Gheorghiu la seminar. A fost nevoit să studieze la liceul militar din Chișinău pentru că era singurul care admitea copii lipsiți de posibilități materiale. După ce își continuă studiile la liceul militar din Cernăuți, se stabilește în București, unde devine secretarul ziaristului Nicolae Crevedia. În anul 1936 se înscrie la Facultatea de Filosofie.
Încă din anii de liceu avea o puternică aplecare spre literatură. A început să publice în revista liceală „Crai noi”. Iar în anii de facultate a desfășurat o bogată activitate publicistică în calitate de secretar literar, poet, reporter și gazetar. În anul 1937 a publicat primul său volum de poezii la Editura Cartea Românească, sub titlul „Viața de toate zilele a poetului”. În anul 1940 a publicat cel de-al doilea volum de poezii, „Caligrafie pe zăpadă”, pentru care a primit Premiul Scriitorilor tineri. Tot în anul 1940 a fost mobilizat reporter de război. Reportajele sale au fost publicate în mai multe volume. Unul din acestea povestesc participarea la blocada navală a Crimeei la bordul submarinului românesc Delfinul. Acest volum a primit titlul de „Cu submarinul la Sevastopol”. Iar un alt volum a primit titlul „Am luptat în Crimeea”. Însă cartea care îi va aduce probleme este primul său volum de reportaje de război „Ard malurile Nistrului”, publicat în anul 1941. Pentru acest volum a fost acuzat de antisovietism și antisemitism.
În anul 1942 este numit atașat de presă al ambasadei românești din Zagreb. După încheierea Războiului Mondial a refuzat să se întoarcă în România. Ca diplomat al unei țări inamice a fost arestat împreună cu soția lui la data de 11 mai 1945. A fost eliberat după 16 luni. Pleacă la Heidelberg, unde obține dreptul de a rămâne în oraș pentru că s-a înscris la Facultatea de Teologie din oraș. În anul 1948 reușește să obțină o viză pentru a se stabili în Paris. În anul următor, 1949 a publicat celebrul său roman, „Ora 25”, care era în mintea autorului încă de când zăcea arestat în lagăr. Romanul a fost un succes internațional. A fost atât de popular încât a fost ecranizat la Hollywood în anul 1961.
A fost hirotonit preot la data de 23 mai 1963 la Biserica Ortodoxă Română „Sfinții Arhangheli” din Paris. A devenit o personalitate foarte cunoscută și apreciată în mediul ortodox. Patriarhul Justinian Marina l-a ridicat la rangul de iconom-stavrofor în anul 1966, iar în anul 1971 a fost ridicat la rangul de protopresbiter al al Patriarhiei din Constantinopol la centrul ortodox din Chambésy, Elveția. Acestea nu au fost singurele onoruri. A fost invitat să suțină conferințe în multe state ale lumii, precum Tunisia, Japonia, Liban, Coreea de Sud. Numai România nu a putut-o vizita din cauza Cortinei de Fier apărută în timpul Războiului Rece. De asemenea România cărțile sale nu au putut fi tipărite decât după căderea Regimului Comunist. Virgil Gheorghiu făcea parte din autorii interziși.
Din nefericire, nu a mai reușit niciodată să-și viziteze locurile natale. A trecut la cele veșnice la data de 22 iunie 1992 la Paris.
Pr. Prof. Ioan. I. Ică Jr. spune că autorul povestindu-și copilăria, face teologie de cea mai bună calitate. Nu face doar o autobiografie spirituală, ci scrie pe înțelesul tuturor. Spune Pr. Prof. Ioan. I Ică Jr. Părintele Virgil Gheorghiu nu reușește doar să emoționeze cititorul, dar și presară din loc în loc elemente de catehism. Își educă cititorii în cultura ortodoxă. Pe cei străini, pentru a cunoaște mai bine Ortodoxia, iar pe cei ortodocși, pentru a-și aprofunda cunoștințele într-un mod facil, chiar jucăuș. Fără să ne dăm seama, captați de frumusețea scrierii nu rămânem doar cu amintirea sentimentelor ce le-am trăit în timpul lecturii, ci ne îmbogățim și intelectual. Părintele Virgil Gheorghiu este un autor aparte, care merită citit.
Surse:
https://www.crestinortodox.ro/parinti/constantin-virgil-gheorghiu-139330.html
Prefață, diac. Ioan I. Ică Jr la cartea Virgil Gheorghiu, Tatăl meu, preotul, care s-a urcat la cer. Amintiri dintr-o copilărie teologică, Editura Deisis, Sibiu, 2008, pp. 5-15.
