Vocaţia noastră supremă este sfinţenia. Acesta este idealul oricărui creștin

de | iun. 27, 2021 | Spiritualitate

A trăit până acum câţiva ani un foarte mare romancier român, care și-a căutat libertatea în Franţa. Numele lui era Virgil Gheorghiu. Și printre alte cărţi minunate a scris și o carte intitulată ,,Cum am vrut să mă fac sfânt”. Își aducea aminte de anii copilăriei sale, din Moldova, dintr-un sat sărac și de tatăl său care era preot și avea o casă de copii. Toţi fraţii lui Virgil își sărbătoreau onomastica, pentru că aveau nume de sfinţi. El se numea Virgil și pe calendarul ortodox nefiind un sfânt cu acest nume nu avea o zi în care să sărbătorească. Și pentru acest lucru era tare necăjit, simţindu-se tare nenorocit. Într-o zi l-a întrebat pe tatăl său: ,,Tată, oare sfinţii de pe calendar nu au fost și ei oameni ca și noi?” ,,Ba da, dragul tatei, i-a răspuns, oameni ca și noi au fost, numai că, spre deosebire de noi, ei și-au luat foarte în serios vocaţia lor de creștini și, când s-au mutat din lumea aceasta, Dumnezeu i-a trecut în rândul sfinţilor. Și să știi că pentru oricare dintre noi Dumnezeu, pe calendar, are un loc gol. Din nefericire poate rămâne gol pentru eternitate, deoarece noi nu ne străduim să ajungem sfinţi”. Atunci Virgil, plin de bucurie a zis: ,,Eu mă voi strădui să ajung sfânt, pentru ca toţi copiii care, după mine, vor fi botezaţi Virgil să aibă când să-și sărbătorească ziua”.

Aceasta este o poveste care exprimă o mare realitate pe care ne-o spune Sfântul Petru: ,,După Sfântul care v-a chemat, fiţi și voi sfinţi în toată petrecerea vieţii voastre”. Vocaţia noastră supremă este sfinţenia. Sfinţenia este idealul oricărui creștin.

Sfinţirea vieţii noastre depinde de Dumnezeu, care revarsă harul Său în Biserică, prin Sfintele Taine, dar depinde și de noi, dacă punem și noi umărul și încercăm să depășim toate răutăţile și să ne sfinţim viaţa.

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/ips-andrei/" target="_self">Mitropolitul Andrei</a>

Mitropolitul Andrei

Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.

Ultimele articole

Mai multe din Spiritualitate
Postul, mijloc de despătimire

Postul, mijloc de despătimire

Postul, ca mijloc de despătimire, merge mână în mână cu rugăciunea. Cele două mijloace se sprijină unul pe altul şi se intercondiţionează. De aceea Mântuitorul Iisus Hristos le-a spus ucenicilor, când n-au putut tămădui un tânăr bolnav, lucrul următor: “Acest neam de...

Ce este postul?

Ce este postul?

Postul este înfrânarea benevolă de la mâncare şi băutură din motive religios-morale. Renunţările acestea nu se fac din concepţia că hrana sau băutura ar fi necurate, ci pentru că prin înfrânarea trupului, sufletul se ridică spre Dumnezeu. De post sunt scutiţi copiii...

Pericopa Evanghelică – Duminica a 29-a după Rusalii

Pericopa Evanghelică – Duminica a 29-a după Rusalii

În vremea aceea când a intrat Iisus într-un sat, L-au întâmpinat zece bărbaţi leproşi care stăteau departe şi care au ridicat glasul şi au zis: Iisuse, Învăţătorule, fie-ţi milă de noi! Iar El, văzându-i, le-a zis lor: duceţi-vă şi vă arătaţi preoţilor. Dar, pe când...

Pericopa evanghelică – Ioan 17, 1-13

În vremea aceea, ridicându-şi ochii Săi către cer, Iisus a cuvântat: Părinte, a venit ceasul! Preamăreşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul să Te preamărească pe Tine, precum I-ai dat stăpânire peste toată făptura, ca să dea viaţă veşnică tuturor acelora pe care Tu i-ai dat...

Ev. Ioan 14, 1-11

Zis-a Domnul către ucenicii Săi: să nu se tulbure în voi inima voastră; aveţi credinţă în Dumnezeu şi în Mine aveţi credinţă. În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri, iar dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu vreau să Mă duc să vă pregătesc vouă loc. Şi dacă Mă voi duce...

Evanghelia de la Luca 24, 36-53

În vremea aceea, după ce s-a sculat din morţi Iisus a stat în mijlocul ucenicilor Săi şi a grăit către ei: pace vouă! Iar ei, înspăimântându-se şi înfricoşându-se, credeau în sine că văd un duh. Dar El le-a grăit: ce sunteţi tulburaţi şi pentru ce vi se ridică astfel...