VOICHIȚA GROZA: „Vreau să aduc în fața iubitorilor de folclor doar cântece autentice”

de | iul. 16, 2017

S-a născut și a copilărit în satul Gălpâia din județul Sălaj, iar la vârsta de 10 ani s-a mutat împreună cu familia la Hida, localitate care încă din secolul al XVIII – lea funcționa deja ca un mic centru  comercial. De multă vreme locuiește la Cluj-Napoca, însă dragostea pentru sat nu a părăsit-o niciodată. De multe ori a cutreierat satele de pe Valea Almașului și Agrijului de  unde și-a adunat cântecele pe care le interpretează cu atâta drag și le oferă iubitorilor de folclor.

 

„Dragostea pentru cântec am moștenit-o de la părinți”, afirmă Voichița Groza. Mama Voichiței a cântat în tinerețe, iar prin 1970 a făcut câteva imprimări la Radio București. Nu a continuat pe această cale, însă e mândră că are o urmașă demnă. „La noi în familie și acum se păstrează tradițiile și obiceiurile, mai ales la marile sărbători de peste an”, spune cu mândrie Voichița.

Îmi doresc să aduc în fața iubitorilor de folclor doar cântece autentice

Dornică să-și șlefuiască talentul,Voichița Groza a urmat cursurile Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, unde l-a întâlnit pe profesorul Ioan Bocșa, un artist desăvârșit, ce a făcut-o să înțeleagă și mai mult importanța cântecului tradițional. Așa că, în prezent, lucrează la un proiect muzical menit să pună în lumină cântecul tradițional de pe Valea Almașului și Valea Agrijului.

„Cred că acum am ajuns la acea maturitate de care avem nevoie noi, artiștii, aceea de a distinge ce e bine și ce e frumos în muzică. Am început să reorchestrez tot materialul pe care l-am adunat de-a lungul anilor, pentru că îmi doresc să aduc în fața iubitorilor de folclor doar cântece autentice, orchestrate tradițional, așa cum se cânta la noi, la jocul la șură”. În total, este vorba de aproximativ 80 de cântece, care vor apărea pe piață o parte anul acesta, în toamnă, și o parte anul viitor, când va avea loc și un concert aniversar, la împlinirea a 25 de ani de carieră artistică a Voichiței Groza. Un rol important în cariera sa l-au avut și profesorii Cornelia şi Gavril Neaga din Șimleu Silvaniei. „Lor am să le mulțumesc toată viața pentru ceea ce sunt eu, astăzi, deoarece dânșii au fost primii mei profesori de cânt popular”, spune Voichița. „E o bucurie a sufletului meu să cânt și dacă cinci oameni se regăsesc în cântecul meu, eu sunt fericită”.

Nu-mi place să îmbrac costume stilizate sau modernizate

Pe lângă muzică, Voichita Groza este pasionată și de costumul popular. „Nu-mi place să îmbrac costume stilizate sau modernizate. Port doar costume autentice și de aceea am umblat foarte mult prin satele de pe Valea Almașului și am adunat în lada mea de zestre peste douăzeci de costume populare vechi, pe care le îmbrac la diferite evenimente și spectacole”.

În ultima perioadă se luptă pe toate planurile să aducă la lumină tradițiile, obiceiurile și tot ce ține de lumea satului. Realizează și prezintă emisiuni tv, unde stă de vorbă cu meșteri populari, interpreți de folclor, pentru a prezenta publicului frumusețea tradițiilor și a obiceiurilor de alădată. De asemenea, are propria afacere cu produse de patiserie (pâine tradițională, cu cartofi, plăcinte pe lespede, cozonac, chec, mălai dulce) ce se pregăteau în satul tradițional, în special în zona Sălajului.

 

Radio Renasterea
Radio Renasterea
VOICHIȚA GROZA: „Vreau să aduc în fața iubitorilor de folclor doar cântece autentice”
VOICHIȚA GROZA: „Vreau să aduc în fața iubitorilor de folclor doar cântece autentice”
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/grigore-samboan/" target="_self">Grigore Sâmboan</a>

Grigore Sâmboan

absolvent al studiilor de Teologie și Jurnalism redactor radio Renașterea

Mai multe

Convoiul morții și convoiul Vieții | Duminica a 20-a după Rusalii

Convoiul morții și convoiul Vieții | Duminica a 20-a după Rusalii

Ev. Luca 7, 11-16 Învierea fiului văduvei din Nain „Şi după aceea, S-a dus într-o cetate numită Nain şi cu El împreună mergeau ucenicii Lui şi multă mulţime. Iar când S-a apropiat de poarta cetăţii, iată scoteau un mort, singurul copil al mamei sale, şi ea era văduvă,...

Rolul bunicilor în viața duhovnicească a nepoților (ep. 2)

Rolul bunicilor în viața duhovnicească a nepoților (ep. 2)

Dacă în plan fizic se întâmplă că uneori se naște un copil cu ochii de culoarea nu a părinților, ci a unuia dintre bunici, în plan duhovnicesc se poate ca nepoata să aibă evlavia bunicii, de care mama era străină. Copilul poate avea o anume abilitate a unui bunic, pe...

Tămâia în cultul ortodox

Tămâia în cultul ortodox

Fumul de tămâie este întotdeuna expresia unei teofanii, adică a unei arătări sau descoperiri a lui Dumnezeu. Aplicată la etica vieții creștine, înțelegem că toate acțiunile noastre sunt acte sinergetice sau împreună-lucrare. Viața aceasta nu trebuie parcursă de unul...

Părintele Petroniu Tănase

Părintele Petroniu Tănase

Părintele Petroniu Tănase face parte din galeria marilor duhovnici români ai veacului al XX - lea, ocupând între aceștia un loc cu totul aparte. Dânsul aparține unei generații extrem de viguroase de monahi români. După şapte ani de vieţuire la Schitul Românesc...