Zavaidoc – marele lăutar al României interbelice

de | ian. 13, 2022 | Documentare, Personalitatea zilei

Celebrul lăutar din perioada interbelică care a cântat pe front în Primul Război Mondial. Acesta a fost marele lăutar Zavaidoc.

Marin Teodorescu (numele său real) s-a născut la data de 8 martie 1896 în Pitești, județul Argeș, fiind al doilea copil al violonistului-țambalist Tănase Theodorescu.

Toţi copiii au moştenit talentul muzical din familie, atât Marin, cât şi fratele său Vasile, dar şi cele două surori ale lor, Maria şi Zoe.

Ziarele vremii au scrisdespre Tănase că acesta „cânta la ţambal de plângeau şi surzii şi alinta cu vioara urechile obişnuiţilor de prin cârciumi”.

La 14 ani, el şifraţii săi au rămas orfani de tată, şi, cu toate că era cel mai mic dintre copii, s-a văzut în postura de a asigura resurse financiare pentru familia sa.

În data de 3 octombrie 1916 acesta a fost luat în armată și a participat la Primul Război Mondial unde a făcut parte din echipele artistice ale armatei care au susținut concerte și spectacole prin spitale.

În această perioadă a avut ocazia să cânte răniților pe linia frontului din Moldova și să evolueze alături de cântăreața Elena Zamora, taraful lui Fănică Luca și de compozitorul George Enescu.

După această perioadă, el a fost înrolat la Pitești la Regimentul 44 Infanterie, pentru a-i fi aproape fratelui său Vasile, unde l-a avut comandant pe Traian Moșoiu (cel care l-a poreclit Zavaidoc, nume ce provine de la străvechiul zavaidoaca, ce poartă semnificația de năbădăios).

În perioada 1918-1920 Zavaidoc s-a stabilit definitiv în București unde a primit lecții de canto de la profesorul Dimitrie Cutavas, apoi de la tenorul Operei Române Dumitru Mihăilescu-Toscani și, ulterior, s-a bucurat chiar de îndrumarea baritonului Petre Ștefănescu-Goangă.

El a primit de la aceștia invitația de a deveni solist de operă dar a refuzat pentru a face o carieră solidă la marile restaurante, grădini și baruri bucureștene.Lăutarul a ales muzica pe care a iubit-o cel mai mult: cea lăutărească şi populară.

Zavaidoc a reușit să umple restaurantele cu clienţi care rămâneau la mese până dimineaţa numai pentru a-i asculta cântecele. Patronii de restaurante ajungeau să se bată pe taraful lui Zavaidoc pentru că prezenţa lăutarilor în local asigura clientelă.

Se spune că la naşterea primului său copil, Zavaidoc a cântat o noapte întreagă cu fetiţa în braţe, de fericire, iar la naşterea băiatului, lăutarul a fost fericit peste măsură, aşa încât a mers pe străzile Piteştiului într-o sanie ticsită cu sticle de şampanie, sărbătorindcu toți cei pe care i-a întâlnit în cale.

La 13 ianuarie 1945 a murit și afost înmormântat la Mănăstirea Cernica.

Autor: Cătălin Onicaș

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Zavaidoc - marele lăutar al României interbelice
Zavaidoc - marele lăutar al României interbelice
/

Ultimele articole

Radu Gyr – rapsod popular al pușcăriașilor

Radu Gyr – rapsod popular al pușcăriașilor

Radu Gyr, numit de către Petre Pandrea rapsodul popular al pușcăriașilor a fost un poet foarte iubit de către deținuții politici. Operele sale aduceau bucurie celor care îl ascultau. Biografia sa este complexă, întrucât ea este o serie lungă de arestări și eliberări....

O sută de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României

O sută de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României

Se împlinesc astăzi, 25 octombrie 2021, o sută de ani de la nașterea celui din urmă rege al României, Majestatea Sa, Mihai I. Născut la Peleş la  25 octombrie 1921, ca fiu al al prinţului Carol al II-lea şi al principesei Elena a Greciei şi decedat la data de 8...

In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

Părintele Vasile Flueraș a odrăslit într-o familie cu rădăcini adânci în vechea lume românească din mărginimea Clujului. Părinții săi, Constantin și Rozalia Flueraș, au făcut parte din comunitatea străveche a satului Cluj-Mănăștur, până în anul 1894 o localitate distinctă din punct de vedere administrativ de orașul Cluj. Contribuția românilor din Mănăștur la pulsul românesc al Clujului a fost una deloc neglijabilă, comunitatea avându-l drept reprezentant ales în delegația clujeană la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 pe mănăștureanul Pavel Albu (1885-1939). Asemenea majorității românilor, familia episcopului Vasile și-a adus obolul ei de sânge și lacrimi la înfăptuirea idealului național românesc, bunicul său patern căzând pe fronturile Primului Război Mondial.