„Maica Domnului este icoana vie a celor nouă fericiri. Este icoana omului care a răspuns cu toată ființa ei lui Dumnezeu”, a spus Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul, marți, 8 septembrie 2026, în cuvântul de învățătură rostit la praznicul Nașterii Maicii Domnului.

În această zi de sărbătoare, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului s-a aflat în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului” din Ciucea, județul Cluj, ctitoria poetului Octavian Goga.

Cu prilejul hramului așezământului monahal, de la ora 10:00, la altarul de vară al mănăstirii, închinat Sfinților și Drepților Părinți Ioachim și Ana, părinții Maicii Domnului, Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, înconjurat de un sobor de clerici.

Slujirea a avut și o semnificație aparte: se împlinește un an de când Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul a săvârșit la această vatră monahală prima Sfântă și Dumnezeiască Liturghie după hirotonia sa întru arhiereu.

Din sobor au făcut parte preotul Dan Ionuț Lupuțan, protopopul de Huedin, arhimandritul Ilie Hanuschi, duhovnicul Mănăstirii „Mihai Vodă”, preotul Ioan Gânscă, slujitor al așezământului monahal, precum și alți preoți invitați.

După citirea pericopei evanghelice, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul a rostit un cuvânt de învățătură în care a vorbit despre cinstirea Maicii Domnului, despre motivele pentru care ea este numită fericită, despre felul în care a întrupat în propria viață Fericirile rostite de Mântuitorul și despre chemarea adresată fiecărui creștin de a crește în comuniune cu Dumnezeu.

Pornind de la cântarea de laudă rostită de Maica Domnului după Buna Vestire, în timpul întâlnirii cu Elisabeta, ierarhul a subliniat caracterul profetic al cuvintelor „Iată, de acum mă vor ferici toate neamurile”. Preasfinția Sa a arătat că această profeție a început să se împlinească încă din timpul vieții pământești a Maicii Domnului, când oamenii au început să recunoască în ea binecuvântarea de a-L fi purtat și născut pe Fiul lui Dumnezeu.

„La acest cuvânt vreau să-l subliniez: «Iată, de acum mă vor ferici toate neamurile», spune Maica Domnului în mod profetic. Bineînțeles că atunci încă nimeni nu o fericea pe Maica Domnului, pentru că încă lumea nu o cunoștea și nu cunoștea motivele pentru care să o fericească. Dar, așa ca orice om inspirat de Dumnezeu, a spus niște cuvinte care n-au venit de la ea, ci de la Duhul Sfânt, Care Se sălășluise în ea la Buna Vestire, prevăzând ce se va întâmpla mai încolo cu ea.”

În continuare, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Clujului a vorbit despre motivele pentru care Maica Domnului este fericită și cinstită de Biserică. Mai întâi, pentru că a fost aleasă să-L aducă în lume pe Fiul lui Dumnezeu, apoi pentru că L-a hrănit și L-a crescut, pentru că și-a supus întreaga voință voii lui Dumnezeu și pentru că a trăit în propria viață Fericirile rostite de Mântuitorul în Predica de pe munte.

„Lucrarea de mântuire a omenirii începe cu Maica Domnului, din momentul în care ea se naște din drepții Ioachim și Ana. Și deci este fericită, în primul rând, pentru că este organul prin care Dumnezeu Se întrupează și Se face om ca să ne mântuiască. […] Alt motiv pentru care Maica Domnului este fericită este pentru că ea și-a supus întreaga sa voință voii lui Dumnezeu. Atunci când Arhanghelul Gavriil a venit la ea să-i aducă vestea aceasta a întrupării Fiului lui Dumnezeu în pântecele ei, ea a spus: «Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău».”

Un loc central în cuvântul de învățătură l-a avut legătura dintre viața Maicii Domnului și cele nouă Fericiri. Preasfințitul Părinte Samuel a arătat că smerenia, blândețea, milostivirea, curăția inimii, căutarea dreptății, pacea și răbdarea în suferință s-au regăsit în chip deplin în viața Preasfintei Fecioare Maria.

„Maica Domnului este icoana vie a celor nouă fericiri. Este icoana omului care a răspuns cu toată ființa ei lui Dumnezeu și a trăit aceste precondiții ale fericirii, care sunt cele pe care Domnul le-a rostit în Predica de pe munte. […] Maica Domnului este un exemplu a ceea ce poate realiza Dumnezeu cu un om, cu o persoană care adoptă fericirile ca pe niște îndreptări și jaloane pentru fiecare opțiune sau acțiune a vieții sale personale.”

În încheiere, ierarhul a subliniat că exemplul Maicii Domnului nu rămâne doar unul de admirat, ci devine o călăuză pentru fiecare creștin. Cele nouă Fericiri arată drumul prin care omul poate crește în comuniune cu Dumnezeu, iar această chemare se împlinește prin ascultarea și păzirea Cuvântului Său.

„Să reținem că cele nouă fericiri spuse de Domnul Hristos sunt o călăuză minunată prin care putem înțelege cum Maica Domnului a crescut în comuniune cu Dumnezeu și cum, de asemenea, putem face și noi aceasta, adică să creștem și noi în comuniune cu Dumnezeu. […] Iată că și noi avem posibilitatea de a deveni părtași acestei fericiri, dacă ascultăm și noi de Cuvântul lui Dumnezeu. «Fericiți sunt și cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și îl păzesc pe El». Să ne ajute Maica Domnului să ascultăm și să păzim Cuvântul Lui.”

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul vocal „Theotokos” din Cluj-Napoca.

La finalul Sfintei Liturghii, părintele Ioan Gânscă a exprimat bucuria obștii pentru binecuvântarea acestei zile de sărbătoare și i-a adresat un cuvânt de mulțumire Preasfințitului Părinte Samuel Bistrițeanul pentru prezență, împreună-slujire și binecuvântare.

La slujbă au participat obștea așezământului monahal, în frunte cu stavrofora Inocenția Filip, stareța mănăstirii, precum și numeroși credincioși din localitate și din împrejurimi.

Scurt istoric

Mănăstirea de maici „Nașterea Maicii Domnului” de la Ciucea, județul Cluj, se află pe domeniul familiei Goga, acolo unde se găsește Muzeul Memorial „Octavian Goga”. Mănăstirea a fost ctitorită de soții Goga, dar înfiinţată propriu-zis în anul 1939, la un an după trecerea la cele veșnice a poetului Octavian Goga. Atunci, soția sa, Veturia, s-a ocupat de aducerea și așezarea pe domeniul de la Ciucea a unei vechi bisericuțe de lemn din localitatea sălăjeană Gălpâia. Mănăstirea a funcționat până în 1945, când a fost închisă de regimul comunist.

Așezământul monahal actual a fost reînființat în 1994, cu purtarea de grijă a vrednicului de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania, și o are ca stareță pe stavrofora Inocenția Filip, iar ca duhovnic pe părintele Ioan Gânscă, un ucenic apropiat de-al părintelui Teofil Părăian.

Pe lângă bisericuța veche, mănăstirea mai are un paraclis interior, unde se slujește pe timp de iarnă, un atelier de croitorie și de broderie, unde maicile croiesc veșmintele preoțești, precum și un altar de vară închinat Sfinților Părinți Ioachim și Ana.

Text: Viorica Văscu și Marian Șomlea

Foto: Oana Filip

Mai multe fotografii AICI