În zilele de 20 și 21 mai 2025, Parohia Ortodoxă „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Cluj-Napoca a prăznuit cu aleasă bucurie hramul bisericii, sărbătoare dublată de împlinirea a 22 de ani de la sfințirea lăcașului de cult. Credincioșii s-au adunat în număr mare, având parte de slujbe, conferințe de suflet și momente de profundă înălțare spirituală.

Seara zilei de marți, 20 mai, a fost marcată de oficierea slujbei Vecerniei cu Litie, de către Preacuviosul Arhimandrit Antim Raț, parohul Bisericii „Izvorul Tămăduirii” din Larisa, Grecia. Între invitații speciali s-a numărat și arhid. Dan Grigore Văscu, directorul Radio Renașterea.

„În spatele oricărui mare sfânt stă o sfântă mamă” – Cuvântul Arhimandritului Antim Raț

După slujbă, părintele Antim Raț a rostit un cuvânt de învățătură în care a conturat, cu sensibilitate și claritate, legătura profundă dintre Sfinții Împărați Constantin și Elena, văzuți nu doar ca figuri istorice, ci ca exemple vii de credință și jertfelnicie. El a subliniat că ceea ce Biserica Ortodoxă trăiește astăzi în libertate și lumină se datorează curajului și viziunii acestor doi mari sfinți.

Referindu-se la rolul educațional și duhovnicesc al Sfintei Elena, părintele a spus:

„Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt cei datorită cărora noi astăzi putem să-L cinstim pe Dumnezeu în bisericile noastre ortodoxe. Anul acesta se împlinesc 1700 de ani de la convocarea Primului Sinod Ecumenic, la inițiativa Sfântului Constantin cel Mare – primul împărat creștin al lumii. A fost un moment decisiv pentru consolidarea dreptei credințe.”

Această misiune n-ar fi fost posibilă fără formarea primită în familie. Părintele Antim a continuat:

„În spatele oricărui mare sfânt stă o sfântă mamă. Sfânta Elena și-a dedicat întreaga viață creșterii și educării fiului ei. A avut curajul să-l mustre chiar și când el era împărat. O mamă are întotdeauna dreptul să îndrume copilul, iar o mustrare venită din iubire, cu blândețe sau asprime, aduce roade în inima celui înțelept.”

Astfel, Sfântul Constantin a purtat întreaga viață o profundă prețuire pentru mama sa, amintindu-i cuvintele, chipul și exemplul – pentru că, așa cum a încheiat părintele, „ea l-a învățat să se roage”.

„Un om care a înțeles că fără credință nu există unitate” – Conferința Dr. Mircea-Gheorghe Abrudan

Seara a continuat cu o conferință istorică și teologică susținută de Dr. Mircea-Gheorghe Abrudan, cercetător științific la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române. Tema conferinței a fost: „Împăratul Constantin cel Mare – promotor al libertății religioase și sprijinitor al Bisericii”.

Dr. Abrudan a explicat că, deși românii sunt prezenți de două milenii în Transilvania și Maramureș, instituțiile ortodoxe s-au putut organiza oficial abia după Marea Unire. Asta pentru că, în timpul dominației habsburgice, românii au fost privați de dreptul de a-și păstra ierarhia și credința, iar Episcopia Ortodoxă a fost suprimată.

„La 1740, episcopia ortodoxă, cu ultimul ei sediu la Bârsana, a fost desființată. După acest moment, românii n-au mai avut voie să aibă episcop de legea lor. Iar după desființare, au fost declarați în masă uniți cu Roma, fără să fie întrebați. Aceasta este istoria adevărată și trebuie spusă apăsat.”

Conferința a continuat cu evocarea personalității Sfântului Iosif Mărturisitorul, episcop al Maramureșului între 1690 și 1711, care a refuzat unirea cu Roma și a fost persecutat pentru aceasta. S-a explicat cum, deși în acte românii au fost „uniți”, în realitate au rămas credincioși tradiției ortodoxe, până când Unirea din 1918 a adus din nou libertate și dreptate.

„Astăzi, Episcopia Maramureșului și Sătmarului, după trei răstigniri – 1740, 1940, 1948 – a reînviat din cărbunii rămași în vatră, din jertfa părinților, mărturisitorilor. Dacă ortodoxia este astăzi covârșitor majoritară, este pentru că românii n-au fost niciodată greco-catolici în profunzimea ființei lor.”

Istoricul a conchis cu un apel la memorie, recunoștință și responsabilitate, spunând că dacă nu ne scriem noi istoria, alții o vor rescrie și o vor falsifica.

Prin acest discurs, Dr. Abrudan a oferit nu doar o lecție de istorie, ci și un îndemn: să ne cunoaștem rădăcinile și să rămânem fideli moștenirii de credință și jertfă.

„Suntem datori să lăsăm moștenire o credință vie” – Predica Arhimandritului Dumitru Cobzaru

A doua zi, miercuri, 21 mai, de praznicul Sfinților Împărați, sărbătoarea a continuat cu Sfânta Liturghie oficiată de Arhimandritul Dumitru Cobzaru, Exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopie. Din sobor au făcut parte pr. Alexandru-Marcel Sabău, ctitorul bisericii, pr. Ciprian Mișin, actualul paroh, și alți preoți invitați.

În cadrul predicii, părintele exarh a vorbit despre darul libertății religioase, dăruit Bisericii de către Sfântul Constantin, și despre răspunderea creștinilor de astăzi de a lăsa mai departe o credință trăită, nu doar moștenită:

„Sfântul Împărat Constantin a avut grijă, prin Edictul de la Milano, ca noi, astăzi, să ne putem manifesta credința nu în catacombe, ci în înălțimi; nu pe ascuns și în locuințe insalubre, ci pe față, în biserici strălucitoare. Avem o credință pe care o putem afirma cu demnitate, fără să plecăm capul. Și pentru că am moștenit o credință dreaptă, suntem datori să o lăsăm moștenire urmașilor noștri.”

Părintele a subliniat și rolul istoric și misionar al bisericii din Cluj:

„Este foarte important ca în urbea noastră să avem un lăcaș cu un asemenea hram, într-o zonă unde atâtea instituții aveau nevoie de un loc de închinare și de lumină.”

În încheiere, a adus un omagiu femeilor creștine care, asemenea Sfintei Elena, sprijină Biserica prin rugăciune, discreție și jertfelnicie:

„Femeile sunt cele care susțin Biserica, care o ajută să propășească, astfel încât lucrarea ei duhovnicească, spirituală, filantropică și socială să meargă mai departe așa cum am primit-o moștenire.”

Predica integrală a Arhimandritului Dumitru Cobzaru poate fi urmărită aici:

La momentul chinonicului, elevii clasei a III-a C de la Școala Gimnazială „Ioan Bob” din Cluj-Napoca, însoțiți de doamnele profesoare Elena Morar și Voichița Rus au interpretat cântări bisericești.

Mai multe poze AICI.

Biserica – un dar de generații

Sărbătoarea a fost dublată de marcarea unui moment important: 22 de ani de la sfințirea actualului lăcaș de cult, realizată în 2003 de vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania. Biserica, ridicată între 1995 și 1998 prin jertfelnicia preotului Alexandru-Marcel Sabău, continuă să fie, și astăzi, un loc de rugăciune și mărturisire vie.

Comunitatea parohială este păstorită în prezent de pr. Ciprian Ilie Mișin, împreună cu arhidiaconul Ionuț Koblicska. În biserică se află o copie a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului Prodromița și o raclă cu fragmente din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, primită în anul 2023.