Joi, 15 ianuarie 2026, de Ziua Culturii Naționale și a comemorării marelui poet Mihai Eminescu, la 176 de ani de la nașterea sa, la Cluj-Napoca a avut loc un eveniment religios și cultural-artistic, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a autorităților civile și militare, precum și a reprezentanților instituțiilor de cultură clujene.
Cu acest prilej, de la ora 11:00, după intonarea imnului național al României, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, înconjurat de un sobor de clerici, a depus o jerbă de flori și a oficiat o slujbă de pomenire la statuia poetului național Mihai Eminescu, amplasată în fața Teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca.
La finalul slujbei, Părintele Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt despre personalitatea lui Mihai Eminescu și despre dragostea sa față de neam, țară și credința ortodoxă, menționând că marele poet a numit Biserica „mama spirituală a neamului românesc”.
De asemenea, despre semnificația Zilei Naționale a Culturii Române, scurte alocuțiuni au rostit prefectul județului Cluj, doamna Maria Forna, primarul municipiului Cluj-Napoca, domnul Emil Boc, și scriitoarea Constantina Raveca Buleu, membră al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Cluj.
Din lirica eminesciană au cântat și recitat Corul Colegiului Ortodox „Mitropolitul Nicolae Colan” din Cluj-Napoca, dirijat de pr. prof. dr. Petru Stanciu, și trei elevi de la Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică „Octavian Stroia” din Cluj-Napoca.
La finalul evenimentului comemorativ, conform tradiției, a avut loc ceremonia de depunere de coroane și flori la statuile lui Mihai Eminescu și Lucian Blaga din fața Teatrului Național.
Instituțiile de cultură din Cluj-Napoca marchează această zi printr-o serie de evenimente cultural-artistice. Detalii aici: Ziua Culturii Naționale, marcată prin evenimente culturale la Cluj-Napoca și Bistrița
Sărbătoare Națională
În 7 decembrie 2010, conform Legii nr. 238, ziua de 15 ianuarie a fost instituită ca Ziua Culturii Naționale. Astfel, în fiecare an, la jumătatea primei luni din noul an, ne amintim de cei care au contribuit semnificativ la cultura noastră.
Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889) a fost unul dintre cei mai importanţi poeţi şi prozatori români, fiind numit poet naţional. Acest „voievod stelar”, conform poetului Mircea Micu, prin poezia sa genială, a fost fondatorul limbii române moderne.
„În istoria poporului român credința în Dumnezeu și manifestările ei, adică viața bisericească sub toate aspectele ei, a generat cea mai mare parte a tezaurului cultural românesc. (…) Parafrazându-l pe marele lingvist Sextil Pușcariu am putea afirma că istoria Bisericii Ortodoxe Române reprezintă, într-o măsură covârșitoare, istoria culturii românești. Indiferent de sistemele politice care au guvernat țara noastră, Biserica Ortodoxă Română și-a menținut în mod consecvent credința apostolică și sfințirea vieții poporului român. (…) În contextul în care regimul comunist vedea religia și Biserica drept lucruri nu numai inutile, dar chiar și periculoase pentru om și societate, Biserica Ortodoxă Română prin patriarhul Justinian Marina și succesorii săi și-a elaborat o strategie proprie de supraviețuire în care a arătat fermitate când a fost vorba de dogmă și flexibilitate când a fost vorba de aspectele administrative, evitând astfel conflictele deschise care ar fi avut urmări dezastruoase pentru viața religioasă din România”, conform Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Cuvântul integral: Patriarhul Daniel: Cum a susținut Biserica Ortodoxă Română cultura creștină în timpul regimului comunist
Mai multe fotografii AICI
Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului
